Lucia Varga este noul Ministru al Padurilor si Apelor

De Călin Corpaş
Lucia Varga este noul Ministru al Padurilor si Apelor
Parlamentarul bihorean Lucia Varga a fost desemnat ministru. De la ea se aşteaptă susţinerea proiectelor din Bihor.

 Lucia Varga, deputat în Colegiul 3 Aleşd, a fost anunţată ca noul ministru al Pădurilor şi Apelor. Varga a mai fost secretar de stat în Ministerul Mediului, în timpul Guvernului Tăriceanu, când acest minister comasa şi sectoarele Pădurilor şi Apelor. În plan politic, Lucia Varga conduce organizaţia de femei a PNL, la nivel naţional. Dacă liberala Varga conduce la Păduri şi Ape, pesedista Rovana Plumb a fost numită ministru al Mediului. De altfel, Cabinetul Ponta 2 se caracterizează prin aceste splitări de ministere, ajungându-se acum la 26 de miniştri şi trei vicepremieri. În acest Guvern, sunt 13 miniştri PSD, 10 PNL şi 2 PC. Ministrul Justiţiei, Mona Pivniceru, este singurul ministru nealiniat politic.

 Zice că se va strădui

„E o mare responsabilitate şi mă voi strădui să-mi pun toată experienţa în joc pentru a conduce eficient acest minister. Urmează partea de audieri, de trecere prin comisie, Parlament şi după aceea voi anunţa priorităţile pe care le am”, ne-a declarat ieri noul ministru bihorean al Pădurilor şi Apelor. Întrebată dacă nu cumva priorităţile vor depinde în mare măsură şi de bugetul pe care-l va avea la dispoziţie, Lucia Varga a acceptat că lucrurile depind în mare măsură de banii pe care-i va ava la dispoziţie. Iar, în Guvernul Ponta 2, ministrul Finanţelor, Daniel Chiţoiu, este şi vicepremier…

„Important este că am reuşit să devin ministru într-un minister în care am expertiză”, ţine să ne mai spună Varga.

O dată ajunsă ministru la Ape, de la Lucia Varga se aşteaptă susţinere pentru continuarea investiţiilor în bazinul hidrografic din Bihor. Alăturat, găsiţi principalele lucrări pe apele din Bihor, pentru care se aşteaptă finanţare de la ministerul ce va fi condus de Lucia Varga.

TEMĂ DE CASĂ PENTRU LUCIA VARGA

Iată lista cu lucrările majore în bazinul hidrografic Ape Crişuri, din judeţul Bihor, ce aşteaptă finanţare de la Ministerul Pădurilor şi Apelor:

 – Continuarea investiţiei pe Crişul Repede, în zona localităţii Bratca, unde în paralel cu Consiliul Judeţean Bihor, care lucrează la drum, Apele Române au în lucru amenajarea albiei râului.

– În intravilanul municipiului Oradea, în zona centrală trebuie reamenajat malul stâng al Crişului Repede, lângă Sinagoga Neologă, în imediata proximitate a viitoare parcări subterane de sub parcarea din Piaţa Independenţei.

– În intravilanul municipiului Oradea, în aval de Podul Ferdinand din Centru, de la Primărie până la podul Informatica, trebuie refăcute zidurile de sprijin aferente râului Crişului Repede.

– În intravilanul municipiului Oradea: întubarea pârâului Paris, ce izvorăşte lângă lacul de la Săldăbagiu de Munte şi şerpuieşte pe străzile Louis Pasteur şi Gheorghe Doja) şi se revarsă în Criş, lângă Podul Dacia, pe malul drept. Acest pârâu ar trebui întubat, iar recordurile orădenilor din zona de deal la acest pârâu vor fi blocate, tocmai pentru a împiedica deversarea deşeurilor, ce ajung până la urmă în Criş. În paralel cu această lucrare, Compania de Apă Oradea s-a angajat să realizeze un canal colector, pentru a strânge deşeurile menajere ce se deversează azi în pârâul Paris şi, implicit, în Criş. 95% din lucrare ar trebui finanţată de Ministerul Pădurilor şi Apelor (3,5 milioane de euro), iar canalul colector al CAO se va finanţa din bugetul Primăriei (250.000 euro).

– Lucrări pe râul Barcău, în amonte de barajul de la Suplacu de Barcău, până în judeţul Sălaj.

– Realizarea barajului de la Corbeşti, în amonte de Dobreşti. Până în prezent s-a realizat aproximativ 50% din lucrare.

– Lucrare pe Crişul Negru: priză de apă degradată la Gurbediu. E necesară o finanţare de la minister, de circa 1 milion de euro, finanţare care nu a venit în acest an.

– Realizarea canalului Culişer, pentru alimentarea pescăriilor din zona Tămaşda şi, implicit, asigurarea unor debite de ecologizare pentru municipiul Salonta.

– Reabilitare ecologică pe Criş, în aval de Oradea, până la graniţă.

– Reabilitarea barajului Leşu.

– Permeabilizarea actualului baraj nepermanent Eger de lângă Marghita.

– Realizarea unui baraj în comuna Criştioru de Jos, localitatea Poiana, care ar regulariza afluenţii Crişului Negru, pentru atenuarea viiturilor.



0Comentarii

Herzlichen Dank für Ihren Kommentar - dieser wird nach einer Prüfung von uns freigeschaltet. Beachten Sie, dass dies gerade an Wochenenden etwas länger dauern kann. Kommentare von registrierten Usern werden sofort freigeschaltet - hier registrieren!

inca 1000 caractere ramase

Citiți principiile noastre de moderare aici !