Masa caldă în şcoli, o fata morgana

De Veronica Bursaşiu
Reactualizat la:
1Comentariu
Masa caldă în şcoli, o fata morgana
Programul-pilot prin care copiii din 50 de şcoli din România urmau să primească o masă caldă nu a demarat încă.

Aceasta fiindcă Ordonanţa de Urgenţă prin care urma să se deruleze acest proiect nu are norme de aplicare şi se află încă în procedură de avizare la Ministerul Muncii, respectiv cel al Finanţelor. Un meniu de şapte lei. Era soluţia autorităţilor pentru a reduce abandonul şi pentru a-i ajuta pe copiii din familii cu venituri mici. Peste 30.000 de elevi din 50 de şcoli şi licee urmau să intre în programul-pilot adoptat de Guvern. Atunci când s-a făcut selecţia unităţilor de învăţământ, însă, autorităţile locale nu au fost întrebate dacă au condiţiile necesare pentru a asigura masa copiilor în condiţii normale. Astfel că în mai toate şcolile din program apar situaţii neclare: autorităţile nu ştiu de unde vor lua mâncarea, nu au bucătării, nu au cantine, săli de mese, iar elevii ar putea ajunge să mănânce în clase, de la catering.

Este şi situaţia Şcolii Floare de Lotus din Sînmartin, singura şcoala din Bihor care se afla pe lista unităţilor de învăţământ din programul-pilot. Masa caldă urma să înlocuiască programul „Cornul şi laptele”, alimente pe care mulţi dintre copii nu le agreează şi ca urmare a acestui fapt, hrana se aruncă în multe şcoli. Dacă în aceste şcoli cuprinse în programul-pilot masa caldă s-ar fi bucurat de succes, urma ca proiectul să fie extins la nivel naţional. Până acum însă nu se poate spune dacă elevii apreciază sau nu acest proiect, din simplu motiv că nu au beneficiat de nicio masă la şcoală. Şcoala din Sînmartin ar urma să aibă 1.047 de beneficiari ai acestui program.

Primarul de Sînmartin, Cristian Laza, spune însă că la trei săptămâni de la debutul anului şcolar, cadrul legal în care urma să se deruleze acest proiect este neclar. „Am făcut deja trei adrese către Ministerul Educaţiei, în care să ni se explice cum trebuie să procedăm pentru a derula acest proiect. Ei, abia acum, după ce noi am fost prinşi în program, ne-au întrebat dacă avem sală de mese. Ori Şcoala din Sînmartin nu dispune de aşa ceva. Am cerut lămuriri şi de la Direcţia de Sănătate Publică, deoarece nu e de joacă cu condiţiile în care asigurăm masa pentru 1.047 de copii. DSP ne-a spus că ne-ar autoriza să mănânce copiii în sălile de clasă, dacă achiziţionăm mâncarea în sistem catering. Din perspectiva noastră însă aceasta nu este o soluţie. Până în acest moment noi nu ştim nici cine face achiziţiile. Am crezut că licitaţia se face la Consiliul Judeţean, ca şi pentru corn şi lapte. Se pare că nu e aşa. Sperăm ca banii pentru a asigura masa caldă să vină de la Bucureşti. Atunci, noi putem face o rectificare de buget şi banii să intre pe destinaţie specială. Noi nu avem bani prinşi în buget pentru masa caldă în acest an. Nici nu ştiu de unde am putea să-i găsim, fiindcă nici nu ştim dacă ne ajung pentru lucrările angajate, pentru multitudinea de şantiere deschise. Această problemă a şcolilor ne-a preocupat din prima zi de mandat, ca dovadă faptul că noi am depus proiecte pentru şase şcoli din comună în cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală. Aceasta fiindcă nici nu ştiu cum să spun, dar toate şcolile erau într-o stare jalnică, nici nu îmi pot explica cum au fost lăsate aşa. Am făcut reparaţii capitale din bugetul local la şcoala mică din Sînmartin, care avea pereţii deplasaţi. Am turnat sub fundaţii, am făcut lucrări serioase, în proporţie de 80% acolo e gata. Am făcut reparaţii şi la Şcoala din Cordău. Deci ne preocupă capitolul şcoli. Din păcate, cadrul legal în care putem asigura masa caldă nu e clar”, spune primarul de Sînmartin.

Din perspectiva Inspectoratului Şcolar Bihor, „autorităţile locale nu vor avea nimic de plătit, pentru că banii vor veni de la bugetul de stat”. O mare necunoscută e în acest program-pilot tocmai primul pas: cine organizează licitaţia pentru masa caldă a copiilor? Primarul de Sînmartin spune că în niciun caz instituţia pe care o conduce. De cealaltă parte însă, purtătorul de cuvânt al Consiliului Judeţean Bihor, Hizo Zoltan, afirmă: „Nu este treaba noastră, ci a Primăriei din Sînmartin”. Până la stabilirea furnizorului mâncării în Şcoala din Sînmartin, elevii ar urma să primească corn şi lapte. Va fi însă o adevărată problemă ce calitate va avea „masa de 7 lei”. Subiectul privind masa copiilor în şcoli i-a preocupat şi pe specialiştii străini. De exemplu, Asociaţia Sweetgreen – care luptă împotriva obezităţii infantile din şcolile americane – a comparat meniul din şcolile din SUA cu cele distribuite elevilor din alte ţări, pentru a încerca să impună un meniu sănătos.

Meniuri şcolare în lume:

– Italia: pește pe pat de rucola, paste cu sos de roșii, salată Caprese, baghetă și niște struguri

– Finlanda: supă de mazăre, salată de sfeclă, salată de morcovi, pâine și pannakkau (desert clătite) cu fructe de pădure proaspete

– Franţa: friptură, morcovi, fasole verde, brânză și fructe proaspete

– Brazilia: carne de porc cu legume mixte, fasole neagră și orez, salată, pâine și banane coapte

brazilia

– Coreea de Sud: supă de pește, tofu cu orez, legume proaspete și kimchi

– Grecia: pui la cuptor, struguri, salată de roşii şi castraveți, portocale proaspete și iaurt grecesc cu semințe de rodie

– Ucraina: piure de cartofi cu cârnați, borș, varză și syrniki (o clătită desert)

– Spania: creveți sautéed peste orez brun și legume, gazpacho, ardei proaspăt, pâine și o portocală

Statele Unite ale Americii: pui prăjit „popcorn”, piure de cartofi, mazăre, o ceașcă de fructe și o prăjitură cu ciocolată



1Comentariu

Herzlichen Dank für Ihren Kommentar - dieser wird nach einer Prüfung von uns freigeschaltet. Beachten Sie, dass dies gerade an Wochenenden etwas länger dauern kann. Kommentare von registrierten Usern werden sofort freigeschaltet - hier registrieren!

inca 1000 caractere ramase

versiunea HTML a comentariilor