Milioane pentru betonarea oazei din centru

11Comentarii
Milioane pentru betonarea oazei din centru
Zonele inundabile din bazinele Barcăului şi Crişului Negru revin în atenţie anual în timp ce Crişul Repede e asigurat de barajele de la Ţeţchea, Lugaş, Tileagd şi, curând, Fughiu. De altfel, chiar şi la debitul istoric din 1977, Crişul nu a ajuns să se reverse pe străzile orădene, întrucât albia majoră fiind largă şi înaltă în perimetrul municipiului, ea poate evacua un debit uriaş.

„La solicitarea noastră, Direcţia Ape Crişuri s-a referit la un debit de 850 metri cubi de apă pe secundă, fără însă a ne explica riscul real pe care-l presupune depăşirea lui pe Criş, în Oradea. Iar când le-am amintit de protecţia dată de barajele din amonte, ni s-a mai pomenit neoficial de riscul căderii unuia dintre ele”, ne spune preşedintele CRSE, Mihai Togor.

 

Cheltuieli enorme

Reprezentantul ecologiştilor observă însă că trotuarele de pe mal pot fi turnate chiar şi din aur, fiindcă ele nu sunt diguri ca să protejeze municipiul dacă s-ar străpunge unul din barajele din amonte. „Dacă vine o viitură, nu are importanţă dacă malul din centrul Oradiei e amenajat din bolovani de râu cu verdeaţă sau din beton. Apa va trece oricum peste el. Însă cred că doar interesele economice primează. Nu respectarea priorităţilor sau raţiunile de mediu. Refacerea proiectului dintre podurile Dacia şi Ferdinand înseamnă amânarea lucrărilor şi, implicit, întârzierea decontărilor”, crede Togor.

Cifrele seci arată că în joc sunt milioane de lei vechi. Astfel, betonarea malului stâng între podurile CFR şi Dacia a costat 7 milioane (70 miliarde de lei vechi), iar pentru malul drept s-a cheltuit ceva asemănător.

Preşedintele CRSE mai observă că, în ultimă instanţă, nu bucureştenii care au făcut proiectul vor trăi în Oradea.

 

Edili pe tuşă

Însă Mircea Matei, portavoce a democraţilor din Consiliul Local Oradea, precizează că proiectul se va finaliza cu sau fără acordul ecologiştilor: „Beneficiarul este Administraţia Naţională Apele Române. Consiliul Local nu e factor de decizie”.

Aceasta deşi în Comitetul de Bazin al Direcţiei Ape Crişuri ar avea un cuvânt de spus, ca membri deplini, prefectul, preşedintele Consiliului Judeţean, precum şi primarii municipiilor şi oraşelor străbătute de râuri.

Mai mult, Mircea Matei vede în grinzile şi fagurii de beton „o soluţie estetică” şi exclude posibilitatea ca peste un deceniu sau două să se pună problema demontării grinzilor de beton şi refacerea ecologică. „Orădenii se vor obişnui cu trotuarul ca loc de promenadă”, ne asigură consilierul democrat.

 

Iar în epoca betoanelor

Dar cum şi CRSE e membru în Comitetul de Bazin, Mihai Togor nu s-a sfiit să ceară specialişti moderni pentru proiect, nu din cei care „au făcut şcoala acum 50 de ani, în epoca betoanelor”.

Mai cu seamă că pe sub grinzile de beton apa lucrează, în Oradea putându-se observa locuri unde trotuarele de beton s-au surpat. Ori biologii şi ecologiştii

reamintesc că rădăcinile stabilizează natural o luncă ale cărei dimensiuni exclude „faultarea” strategiei regionale antiinundaţii.

 

 

FACTBOX: ACALMIE LA DIRECŢIE

Ieri, directorul Ape Crişuri, ing. Ioan Oprean, era pe teren, iar purtătorul de cuvânt în concediu.

Aşa încât am apelat la site-ul www.apecrisuri.ro pentru a afla detalii despre proiectul vizat:

 

– Oportunitatea investiţiei: construcţiile de regularizare, inclusiv în Oradea, sunt pentru evitarea eroziunilor de mal, divagarea cursului de apă şi a inundaţiilor;

– Obiectivul proiectului: pentru înlăturarea fenomenelor produse de apele mari pe Crişul Repede asupra populaţiei şi evitarea pagubelor produse de inundarea terenurilor agricole;

– Cerinţe: măsurile trebuie să fie concertate cu activităţile organelor locale, prin mijloace de propagandă şi educare civică a populaţiei.



11Comentarii

Herzlichen Dank für Ihren Kommentar - dieser wird nach einer Prüfung von uns freigeschaltet. Beachten Sie, dass dies gerade an Wochenenden etwas länger dauern kann. Kommentare von registrierten Usern werden sofort freigeschaltet - hier registrieren!

inca 1000 caractere ramase

Citiți principiile noastre de moderare aici !

versiunea HTML a comentariilor