Muzeul, despre Rezervatia Naturala Paraul Peta

Muzeul, despre Rezervatia Naturala Paraul Peta
Având în vedere comentariile apărute de mai mult timp asupra situaţiei Rezervaţiei Naturale Pârâul Peţa şi asupra soluţiilor propuse pentru ca izvorul termal sublacustru din Ochiul Mare, care este sursa principală de alimentare a lacului, să îşi revină ca debit, considerăm că se impun o serie de precizări:

1.Cele 19 soluţii înaintate Instituţiei Prefectului Bihor sunt rezultatul opiniilor exprimate de specialişti şi instituţii cu competenţe în domeniu, în şedinţa din 16.01. 2012. de la sediul Prefecturii Bihor. Ulterior custodele, după ce a avut o întâlnire cu specialişti geologi şi hidrogeologi care au activat decenii în acest sector, a înaintat Instituţiei Prefectului, instituţiilor locale şi naţionale răspunzătoare de mediu şi zăcământul geotermal acele soluţii ce pot duce la refacerea debitului izvorului natural termal sublacustru, care alimentează lacul cu nuferi, aflat în Ochiul Mare.

2.Concluzia specialiștilor care au lucrat în domeniu a fost că apa geotermală se exploatează, în Oradea și Sânmartin, mult peste puterea de refacere naturală a zăcământului geotermal și că în condițiile în care debitele izvoarelor sublacustre au scăzut considerabil în ultimii ani, ajungând în prezent la 0, decolmatarea sau adâncirea fundului lacului sau orice alte intervenții fără a se reduce consumul vor fi simple cosmetizări, izvoarele naturale rămânând moarte. Dacă se continuă exploatarea apei geotermale în acest ritm, după dispariția lacului termal următorul afectat, în următorii ani, va fi zăcământul de mică adâncime 1Mai-Felix, cu consecințe dezastruoase asupra celor două stațiuni balneoclimaterice. Semnalul dat de secarea izvoarelor termale trebuie să alerteze toate organele și instituțiile interesate de acest domeniu despre acest pericol real.

3.Aşa cum se ştie, gestionarea apei geotermale se află în răspunderea altor instituţii ale statului, care sunt singurele în măsură să monitorizeze și să intervină asupra exploatării zăcământului de apă geotermală din zona Băilor Felix şi 1 Mai.

4.Muzeul a avansat şi ideea ca apa geotermală să fie folosită doar pentru tratamente, aşa cum era prevăzut de la începutul funcţionării celor două staţiuni, gândindu-ne nu numai la momentul prezent, ci şi la viitorul staţiunilor balneoclimaterice de lângă Oradea. În ceea ce priveşte aspectele legate de agrement, le-am cuprins în documentele înaintate autorităţilor competente. Am sugerat ideea reducerii consumului de apă geotermală prin utilizarea de sisteme de recirculare, refiltrare şi reîncălzirea apei respective prin panouri solare, aşa cum se întâmplă în multe ţări ale Europei.

5.În altă ordine de idei, se află în curs de evaluare un proiect pe POS MEDIU, depus de Consiliul Judeţean Bihor, în parteneriat cu Muzeul Ţării Crişurilor, pentru managementul Rezervaţiei, şi este finalizat un proiect pentru Ecomuzeul „Ţării Crişurilor”, care prevede crearea unui muzeu în aer liber în pădurea de la 1 Mai şi a unui centru de cercetare pentru Rezervaţie, care se va putea demara când se limpezesc problemele de litigii de teren existente pe rol, inclusiv acelea legate de împroprietărirea unor localnici de către autorităţile din Sânmartin cu terenuri în Rezervaţia Naturală. Muzeul a derulat în anul 2011 un proiect transfrontalier HU-RO cu scopul de a clarifica evoluția acestui ecosistem lacustru care s-a format pe karst și de a identifica factorii perturbanți, cum ar fi poluarea și monitorizarea biodiversității sitului Natura 2000 Lacul Pețea (o serie de rezultate, rapoarte sunt accesibile pe site-ul muzeului), care are pe lângă speciile termofile mai sus amintite și o serie de specii protejate de nivel european, ca în Rezervația Biosferei Delta Dunării, inclusiv pești, amfibieni, reptile, păsări și mamifere.

6.În ceea ce priveşte celebrul, de acum, Spa, el nu se află în Rezervaţia Naturală, ci la circa 500 m în aval de aceasta, la limita interioară a Sitului Natura 2000 şi în zona intravilană a localităţii Haieu, care în PUG-ul încă actual al comunei Sânmartin era destinată construirii. De altfel, Agenţia pentru Protecţia Mediului, care a supervizat proiectul, a menționat că acesta „nu necesită evaluare de mediu, deoarece implementarea planului nu propune activități cu impact semnificativ asupra mediului”. Trebuie să subliniem faptul că s-a condiționat avizul de interzicerea forajelor, racordarea la rețelele de apă-canal existente, interzicerea deversărilor de ape uzate pe teritoriul sitului Natura 2000 etc.

7.Suntem deschişi oricăror parteneriate în a pune şi mai bine în valoare rezervaţia naturală, pe care am luat-o în custodie după 2007, în urma unei licitaţii la care am participat numai noi şi nimeni altcineva dintre cei ai locului (!!!). Menționăm că scopul nostru este de a promova soluții care să nu transforme aria naturală protejată într-una artificială. Iată de ce, mai întâi am încercat să depistăm cauzele, pentru că o situaţie similară a mai fost în anul 1983 şi izvorul şi-a revenit firesc după o serie de măsuri drastice, de reducere a consumului, aplicate de organele îndreptăţite atunci să intervină în acest sens. Am mai spune că doar custodele, Muzeul Ţării Crişurilor, a anunţat constant, pe cei în drept, să cunoască situaţia şi să intervină într-o astfel de problemă.

8.În rest, ca răsplată pentru sesizările făcute, am fost amendați de către Garda de Mediu, amendă pe care am contestat-o în justiţie, pentru ceea ce se întâmplă la suprafaţă, când cauza principală se află în subteran, şi la propriu şi la figurat.

 

Custodele Sitului Natura 2000

ROSCI 098 Lacul Pețea – Muzeul Țării Crișurilor

 



0Comentarii

Herzlichen Dank für Ihren Kommentar - dieser wird nach einer Prüfung von uns freigeschaltet. Beachten Sie, dass dies gerade an Wochenenden etwas länger dauern kann. Kommentare von registrierten Usern werden sofort freigeschaltet - hier registrieren!

inca 1000 caractere ramase