Muzica apelor la Filarmonica Banatul

De Simona Popovici Donici
Melomanii vor putea asculta selecţiuni din Suita „Muzica apelor” de G.Fr. Händel
Melomanii vor putea asculta selecţiuni din Suita „Muzica apelor” de G.Fr. Händel
Maestrul Walter Hilgers din Germania revine la pupitrul orchestrei Filarmonicii Banatul pentru a dirija ultimul concert simfonic al lunii octombrie la Timişoara. Evenimentul va începe cu o oră mai devreme decât sunt obişnuiţi melomanii din urbe.

Vineri, 26 octombrie 2012, de ora 18:00, în Sala Capitol, publicul va putea asculta selecţiuni din Suita „Muzica apelor” de G.Fr. Händel, apoi Simfonia a V-a în re minor op. 47, de D. Şostakovici.

„Cu toate că vom asculta selecţiuni, muzica lui Händel ar putea avea un efect catharctic asupra melomanilor, care în continuare vor putea savura purificaţi şi eliberaţi de orice tensiune, o mare simfonie a secolului XX. Nu mai este vorba de sensul restrictiv dat de Aristotel, ci de un catharsis mult mai plin de semnificaţii, aşa cum a devenit în urma parcursului său în istoria esteticii. În acest caz, Muzica apelor ar avea rolul de a ne elibera de orice tensiune emoţională, de a ne purifica sufleteşte şi chiar de a stimula apariţia extazului.

Născut în 1685, Händel a fost un compozitor german, care a studiat în Italia, dar a trăit cea mai mare parte a vieţii în Anglia. Una dintre celebrele sale compoziţii, Muzica apelor, este o colecţie de mişcări instrumentale datorită cărora a fost denumită suită. Printre legendele despre această lucrare, există una care se referă la momentul primei audiţii. Se spune că lucrarea s-a auzit prima dată, datorită cererii Regelui Angliei, George I, fost elector de Hanovra, de a asculta un concert pe râul Tamisa. Astfel, la 17 iulie 1717 – frumoasă întâlnire de cifre – pe o corabie se aflau 50 de instrumentişti care cântau, iar alături se afla corabia cu favoriţii regelui din suita regală. Extraordinar de încântat, Regele a solicitat să se cânte lucrarea încă de două ori.

În următoarele 45 de minute vom asculta o mare simfonie care a făcut istorie nu numai datorită valorii ei deosebite, dar şi a discuţiilor deseori contradictorii, pe care muzicologii le-au purtat în jurul ei. Înainte de compunerea ei, lui Şostakovici i s-a întamplat ceva foarte rău. La premiera operei sale „Lady Macbeth din Mtsenk”, a avut ghinionul să participe şi Stalin, căruia nu i-a plăcut şi care a montat presa împotriva lui. Ceea ce a publicat ziarul Pravda, la 28 ianuarie 1936, l-a transformat pe marele compozitor în inamicul muzical numărul 1 al Uniunii Sovietice. Atât de teribil a fost tonul articolului încât Şostakovici a ajuns să creadă că inclusiv familia sa era în mare pericol. El a renunţat să prezinte Simfonia a IV-a pe care tocmai o compusese, îndepărtând-o pentru moment şi a scris o altă simfonie, despre care credea că va fi bine primită de Stalin şi partid. În această stare de aşteptare şi anxietate, lucrarea a fost prezentată în premieră la Leningrad, în 1937. A fost o interpretare excepţională, datorată şi dirijorului Evgheni Mravinski, un mare admirator al lui Şostakovici.

Atât de mare a fost succesul, ovaţiile fiind o adevărată furtună, încât se spune că ele au durat aproape cât simfonia, 40 de minute. Mulţi oameni aveau lacrimi în ochi. Ei au înţeles atât muzica cât şi tragedia compozitorului. Cel mai bine a descris-o Alexei Tolstoi, care spunea despre simfonie că este „o tragedie optimistă”. Din păcate, din cauza locului şi timpului în care a trăit şi a creat Şostakovici, se pot folosi cuvintele lui Tolstoi pentru întreaga sa viaţă», susţine , în avancronica evenimentului, concertmaestrul Mircea Tătaru.

Foto (c) fotosen.ro



0Comentarii

Herzlichen Dank für Ihren Kommentar - dieser wird nach einer Prüfung von uns freigeschaltet. Beachten Sie, dass dies gerade an Wochenenden etwas länger dauern kann. Kommentare von registrierten Usern werden sofort freigeschaltet - hier registrieren!

inca 1000 caractere ramase