Au venit şi urmaşi ai celor plecaţi din sat şi stabiliţi pe alte meleaguri: Timişoara, Buziaş, Călăraşi, Oradea, Târgu-Mureş, Beiuş, Bucureşti, Băile Herculane… Emoţiile au fost mari atunci când participanţii au întâlnit pentru prima dată membri necunoscuţi ai familiei lărgite a neamului lor, dar şi când, la despărţire, şi-au exprimat dorinţa revederii anuale. Manifestarea a început la biserică cu o slujbă religioasă de pomenire a celor peste 300 de Briscăneşti ce îşi dorm somnul de veci în cimitirul satului, încă din secolulul XVI.
În sala căminului cultural, la masa festivă, participanţii au depănat amintiri despre locul natal al străbunilor lor, despre vremurile petrecute pe aceste meleaguri, întâmplări şi fapte din anii tinereţii, manifestându-şi bucuria acestei reîntâlniri. De un interes deosebit s-a bucurat cartea „Neamul Briscăneştilor” scrisă de Daniel Briscan, fiu al satului, şi lansată cu această ocazie. Cartea – o cronică a familiilor aparținând acestui neam din Mizieş – este scrisă pe baza documentării arhivistice şi a cercetărilor pe teren.
Daniel Briscan
Citiți principiile noastre de moderare aici!