Şi Fabrica de Zahăr din Oradea s-ar putea închide după ce dispar cotele de zahăr impuse de U.E. Dispariţia cotei atrage şi anularea preţurilor minime impuse pentru achiziția sfeclei-de-zahăr de la producători. Măsura intră în vigoare la 1 octombrie. Intenţia de a închide fabrica a fost anunţată, conform jurnalul.ro, tocmai de la Berlin, de patronatul companiei Pfeifer&Langen – care deţine, alături de grupul francez Cristal Union, 50% din acţiunile fabricii – cu ocazia reuniunii Comitetului European de Întreprindere.
Continuarea activităţii la Fabrica de Zahăr din Oradea depinde acum de negocierile cu un grup de cultivatori de sfeclă-de-zahăr din Bihor, Arad şi Satu Mare. „La început am fost 85 de cultivatori interesaţi de această tranzacţie, acum să vedem câţi dintre noi vin şi cu bani”, spune Ioan Cuc, unul dintre agricultorii interesaţi de viitorul Fabricii de Zahăr din Oradea. În cadrul politicii de restructurare a sectorului zahăr în cadrul UE, Comisia Europeană le-a solicitat în perioada 2006 – 2008 tuturor ţărilor membre care cultivă sfeclă-de-zahăr să-şi reducă voluntar cotele de zahăr şi să închidă unele fabrici pentru a reduce producţia de zahăr. „La noi în ţară, această reformă s-a concretizat prin faptul că în anul 2008 Fabrica de Zahăr din Oradea a renunţat benevol la 13,5% din cota sa de zahăr”, explică preşedintele Federaţiei Cultivatorilor de Sfeclă din România, Ioan Gherman.
Cultivatorii de sfeclă-de-zahăr sunt interesaţi să continue activitatea la fabrica Diamant, pentru a închide lanţul trofic, pentru a se asigura că au unde să-şi proceseze ceea ce produc.
85 de cultivatori de sfeclă-de-zahăr din județele Bihor, Arad şi Satu Mare vor să preia Fabrica de Zahăr Diamant, care are acţionariat francez şi german. Aceasta fiindcă în condiţiile în care, de la 1 octombrie, cotele de zahăr impuse de Uniunea Europeană dispar, acţionariatul din Germania a anunţat că vrea să închidă fabrica din Oradea, dacă aceasta nu îşi va găsi cumpărători. Din 1 octombrie dispar şi preţurile minime impuse pentru achiziția sfeclei-de-zahăr de la producători. Jucătorii de pe această piaţă consideră că efectul acestor măsuri va fi unul de bumerang atât pentru producătorii de zahăr, cât şi pentru cultivatorii de sfeclă-de-zahăr. O mână de cultivatori din Bihor cred că, închizând lanţul trofic – adică să producă şi să proceseze tot ei – fabrica va fi rentabilă. Decizia nemţilor de a închide fabrica vine după ce, în 2008, Fabrica de Zahăr Oradea a renunţat benevol la 13,5% din cota sa de zahăr, 4.500 t, astfel că cota de zahăr din sfeclă a României s-a redus la 104.660 tone, adică o reducere de 4% – mică, în comparaţie cu celelalte ţări care şi-au redus cota cu 14-15% şi chiar cu 75%.
Efectele reducerii cotei de zahăr au fost devastatoare. „După 3 ani de reformă s-a redus cota de zahăr din sfeclă în ţările membre UE cu 5,8 milioane tone prin închiderea a 80 de fabrici de zahăr, aceasta generând pierderea a 25.000 locuri de muncă. În mediul rural, 138.000 de ferme au renunţat să mai cultive sfeclă şi suprafaţa cultivată cu sfeclă în UE s-a redus cu 700.000 ha. Cultura sfeclei-de-zahăr a dispărut complet în 5 ţări europene: Irlanda, Slovenia, Letonia, Portugalia şi Bulgaria, şi prin reducerea drastică a suprafeţelor cultivate şi a cotelor de zahăr în Ungaria, Italia, Spania, Grecia şi Slovacia”, spune preşedintele Federaţiei Cultivatorilor de Sfeclă din România, Ioan Gherman. Un tablou al cultivării sfeclei-de-zahăr în Bihor, în acest moment, este realizat de directorul executiv al Direcţiei Agricole Bihor.
Şeful Agriculturii bihorene, Nicolae Hodişan, spune că a avut două întâlniri cu cultivatorii de sfeclă-de-zahăr din Bihor, în contextul dispariţiei cotelor. „În Bihor se cultivă acum aproximativ 24.000 ha de teren cu sfeclă-de-zahăr. Nu e o suprafaţă foarte mare, dar este una importantă în economia judeţului. Nu ştim ce se va întâmpla după liberalizarea preţului la sfecla-de-zahăr. Nimeni nu cred că are cheia acestei întrebări. Cultivatorii doresc să preia pachetul majoritar sau fabrica în totalitate, pentru a fi siguri că au unde să-şi proceseze producţia, fiindcă era şi scenariul ca fabrica să fie închisă”, explică Nicolae Hodişan.
Cine sunt investitorii?
Vârful de lance al grupului de fermieri care vrea să preia fabrica de zahăr este format din Dan Corbuţ, Ioan Cuc şi Darabont Sandor, grupul care constituie şi nucleul de bază al Camerei Agricole Bihor.
Considerat cel mai influent agricultor bihorean, Dan Corbuţ, preşedintele Camerei Agricole Bihor şi proprietarul Agroind Cauaceu, acesta asigură pe mai bine de jumătate din suprafețele lucrate profesionist în județ semințe, îngrășăminte și pesticide. Activează în agricultură din 1996. Probabil e bihoreanul care lucrează cea mai mare suprafaţă de teren; Ioan Cuc, vicepreşedintele Camerei Agricole, este patronul mai multor firme majoritatea cu profil agricol, dar „nava amiral” este Patrol Service SRL din Bihor, cu profil agricol, care în 2014 avea o cifră de afaceri de 19 milioane de euro. Firma patronată de Ioan Cuc are în proprietate peste 1.000 ha de teren şi lucrează peste 7.000 de hectare. Cuc avea afaceri în domeniul zootehniei – peste 1.000 de oi – şi exploata 55 hectare de livezi de piersici. Cuc este membru fondator, alături de Consiliul Judeţean Bihor şi Universitatea Oradea, în primul cluster agricol din Bihor, „Bihor Agro-Business Cluster”, menit să atragă fonduri europene în agricultură.
Ioan Cuc a interferat cu lumea fotbalului, fiind multă vreme finanţator al unor echipe de fotbal. Absolvent al Facultăţii de Agronomie din Cluj-Napoca, Darabont Sandor era cotat drept cel mai mare crescător de bovine din Bihor şi ocupant al poziţiei numărul opt la nivel naţional, într-un top făcut de zf.ro. Firma lui Darabont era creditată cu 795 de capete. Pe Darabont Sandor îl regăsim ca având concesiuni în mediul politic, numele său fiind vehiculat la un moment dat ca potenţial parlamentar. „Locomotiva” afacerilor patronate de Darabont este Sadelli, o firmă ale cărei baze le-a pus în 1995, care are ca profil producţia vegetală şi comercializarea cerealelor, apoi îngrăşăminte chimice şi pesticide.
Deşi numele agricultorilor care doresc să salveze Fabrica de Zahăr de la închidere nu e secret, ei păstrează discreţia în ceea ce priveşte stadiul discuţiilor. Ioan Cuc confirmă negocierile pentru preluarea Fabricii Diamant. „Am fost 85 de cultivatori în grupul iniţial. Acum, să vedem câţi vor veni cu bani. Căutăm credite la bănci şi suntem pe cale să constituim societatea care va prelua fabrica. Avem un audit la Fabrica de Zahăr făcut de Roland Berger, una dintre cele mai mari firme internaţionale de consultanţă în management strategic. Pot să spun că şi după ce am văzut auditul, suntem interesaţi să continuăm negocierile pentru preluarea fabricii, integral”, a spus Ioan Cuc.
Înainte de 1989, România avea 33 de fabrici de zahăr. Numărul fabricilor de zahăr a scăzut şi din cauza privatizărilor nereuşite sau a decapitalizărilor de după 1990, la care s-au adăugat lipsa de eficienţă energetică, dar şi tehnologia învechită, care nu le-a mai făcut competitive. Nu a fost cazul la Oradea, unde au fost făcute investiţii masive de capital pentru modernizarea fabricii, Diamant Oradea fiind una dintre fabricile cele mai moderne din România, având implementate standardele de calitate. Este singura fabrică din România care dispune de un laborator propriu de microbiologie. Standardele ridicate de calitate ale produselor marca Diamant au făcut posibil ca acestea să fie folosite în domenii dintre cele mai pretențioase, chiar şi în industria farmaceutică. Zahărul Oradea S.A. este cotată cu un capital social de 136.240.509 lei, 100% privat, făcând parte, alături de SC Zahărul Carei SA şi SC Zahăr SA Arad, din grupul francez Cristal Union. Preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Industria Alimentară, Dragoş Frumosu, a declarat pentru jurnalul.ro că pierderile fabricii din Oradea sunt provocate chiar de nemţi, care ar vrea să vândă zahărul produs în Germania printr-o reţea de distribuţie pe care să o menţină în România. „La Oradea se produce zahăr din septembrie până în ianuarie, din producţia internă de sfeclă, iar alte câteva luni fabrica procesează zahăr brut adus din Germania, pe care fabrica este obligată să-l cumpere la preţuri foarte mari, peste preţul pieţei. În felul acesta, fabrica din Oradea a fost băgată pe pierderi cu bună ştiinţă, iar profitul exportat în Germania, în condiţiile în care ea are contractat şi un credit de 10 milioane de euro de la o bancă din România. Dacă se închide, să vedem cine va mai plăti creditul”, a explicat preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Industria Alimentară.
Citiți principiile noastre de moderare aici!