Nu conteaza ce muzica pui, ci cum o pui, spune K – lu

De Zoltan Varga
Nu conteaza ce muzica pui, ci cum o pui, spune K – lu
Pentru amatorii de petreceri din Timişoara – şi nu numai – numele lui K – lu este cât se poate de cunoscut şi asta fiindcă DJ-ul timişorean a fost invitat să presteze la o serie de evenimente din cluburi, atât ca DJ cât şi ca turntablist – artist implicat în mai multe proiecte muzicale.

Născut în 1976 la Hunedoara, artistul care în numele de buletin figurează cu numele de Alin Constantin a avut primul contact cu muzica prin 1995 ca şi solistp vocal al unei trupe care se numea Ză Ics. „Am fost vocal într-o trupă în care aveam texte în româneşte şi încercam să răpuim pe nişte chestii metal. Am fost şi dansator de breakdance, dansam pe Afrika Bambaata şi chestii din astea. Am trecut prin mai multe curente şi mi se pare normal să fie aşa. Cred că de la hip hop mi se trage dragostea asta pe care o am pentru muzica funk“, spune K – lu. Prin 2004 şi-a cumpărat primul set de pickupuri şi s-a dedicat trup şi suflet artei mixajului, devenind treptat – treptat un nume tot mai prezent pe afişele petrecerilor. „Mi-e greu să spun când m-am apucat serios de asta sau când am făcut prima piesă. DJ-ingul e o meserie pentru mine, căci de vreo doi – trei ani m-am lăsat de slujba pe care o aveam şi care mă împiedica să mă dezvolt mai departe“, spune muzicianul care a devenit cunoscut nu doar graţie abilităţilor sale tehnice ci şi datorită faptului că a produs câteva piese în care creează o simbioză superbă între colaje celebre din filme româneşti şi beat-uri pline de şarm. “Glonţul împotriva râsului”, “Vă place comedia?”, “Chestii, socoteli” „Ne jucăm“ sau “Tratament bun” sunt câteva din track-urile produse de K – lu care au avut parte de mii de vizualizări pe Youtube. „Eram pasionat de filme româneşti încă înainte de a pune muzică. După Revoluţie am auzit pentru prima oară la nişte emisiuni radio cum Vasile, Matze sau NSK făceau nişte piese în care luau sample-uri din chestii autentice româneşti. Credeam că segmentul acesta o să se dezvolte foarte tare şi vedeam totodată că nimeni nu s-a gândit să folosească umorul românesc. De altfel primele dăţi când am pus eu muzică cu Călin de la anonimTM tot aruncam poveşti cu Toma Caragiu. Mai apoi am folosit asta şi în proiectele muzicale în care sunt implicat, fiindcă consider că asta mă reprezintă“, spune el.

Chiar dacă această meserie se poate învăţa şi în cadrul unor cursuri speciale, K – lu este un autodidact. „Ştiu că a existat o şcoala de DJ chiar şi aici în Timişoara, am cunoscut chiar câţiva care au fost la cursuri şi care au venit la chefuri şi m-au întrebat: Astea-s pickupuri? Au învăţat nişte noţiuni elementare de beatmatching, dar cred că adevărata perfecţionare vine atunci când înveţi de unul singur. Desigur, trebuie să te dedici trup şi suflet“, spune el. K –lu face parte din categoria „fericită“ a acelora care pe lângă DJ –ing scot şi piese proprii, cele două aspecte îmbinându-se „la fix“ în această meserie. Dacă îl întrebi ce fel de muzică abordează şi dacă se consideră un DJ de underground sau nu, K – lu e de părere că etichetările nu-şi prea au rostul. „Am trecut de vârsta în care îmi doream cu tot dinadinsul să fiu underground. Nu sunt departe de această noţiune, căci nu fac muzică de radio. Tot acolo mă încadrez şi dacă e să las modestia la o parte, am un atu: modul în care pun muzică. Sunt un mare fan al lui Kid Koala, un muzician care spunea că nu contează ce muzică pui, ci cum o pui. Eu mai pun şi remixuri de rock, disco, funk, reggae sau hip hop. În general m-aş încadra la funk, dar mai sar şi eu calul uneori“, spune el.

De-a lungul anilor, K – lu a participat la festivalul TM Base, la festivalul de jazz de la Gărâna, a mixat alături de Popa Sapka de mai multe ori în afara ţării şi printre altele a apărut şi pe scena Filarmonicii în cadrul proiectului „Trio Turntables şi orchestră”, realizat de compozitorul Gabriel Almaşi. Despre viaţa de noapte din Timişoara crede că lucrurile sunt pe făgaşul cel bun, iar în ceea ce priveşte numărul mare de DJ care au apărut în ultima vreme prin oraş, lucrurile-s cât se poate de bune: „Cei care se plâng că viaţa de party nu e OK ar trebui să facă o comparaţie. Acum doi ani câte evenimente şi concerte erau într-un weekend în Timişoara? Acum ai de unde alege. De vreo trei – patru ani a început un boom al DJ-ilor. Pe de o parte e tehnologia ieftină digitală şi de cealaltă parte criza. Multe localuri au renunţat la concerte cu 5-6 instrumentişti pe scenă, preferând să plătească un singur DJ. Eu sunt puţin mai vechi, am apărut înaintea acestui boom, dar sunt alţii mult mai vechi ca mine, cum ar fi NSK, cei de la anonimTM, UFO, Sensorship, mişcarea TM Base“, spune el.

Ca şi proiecte, K –lu pregăteşte o colaborare amplă cu Marius Mihalache care se va materializa şi printr-o apariţie la un festival de jazz din Vama Veche, dar ne putem aştepta şi la alte piese noi cu replici celebre din filme, căci muzicianul îşi petrece o bună parte din timp fie la „repetiţii“ fie căutând pasaje memorabile din filme româneşti vechi. „ În fiecare zi repet, cel puţin dimineaţa exersez tehnici de turntablism. Lucrez trei ore cel puţin zilnic, după aia mă dedic pieselor, după aia am repetiţii cu alte trupe. Fac şi research de filme, dar am noroc că am prieteni care împărtăşesc şi ei pasiunea asta pentru umorul vechi. E o mulţumire, căci după un chef sunt copii de 18 ani care n-au auzit în viaţa lor de filmele astea. Dacă aud replici din astea într-un context muzical în care piesele îi gâdâlă la ureche se duc acasă şi caută filmele respective. E un soi de trailer pentru filmele astea. Mi-aş dori să- mi găsesc un prieten regizor ceva, să le pot scoate oficial, căci deocamdată n-am drepturile de sampling, ceea ce am pus pe Youtube e just for fun“, spune K –lu, care recunoaşte că aceste track-uri i-au adus o serie de invitaţii la diverse party-uri din întreaga ţară.

Şi pentru că există o sumedenie de discuţii în tagma DJ-ilor, în ceea ce priveşte folosirea echipamentului analogic (turntable-uri) sau a celor digitale (diverse console), am fost curioşi să aflăm părerea lui K – lu în această privinţă. „De vreo doi – trei ani am trecut şi eu pe digital. Pentru ca să foloseşti pickup-ul îţi trebuie posibilităţi financiare serioase. E drept, s-a înmulţit numărul DJ-ilor digitali, dar e foarte bine. Înveţi de pe Youtube două tutoriale şi pui muzică. Fiecare în felul lui. M-am lăsat de analogic şi pentru că mi-am perfecţionat o tehnică aparte. Dacă iau cinci piese, în Serato (n.n. – software de mixat) le pun în zece minute, pe discuri mi-ar lua mult mai mult şi-n plus nu s-ar simţi nici o jonglerie. Aşa, pot să fac un loop, pot să inserez o acapella sau un scratch. Depinde şi ce faci ca DJ. Dacă e să pui numai afro funk, alea-s potrivite pe vinil, sună atât de bine în versiunea originală că n-ai ce să le faci“, spune el.

În ceea ce priveşte diferenţele între DJ-eii rezidenţi şi cei invitaţi în diverse locuri, K – lu crede că lucrurile sunt foarte clare şi că în timp ce primii se adaptează publicului, ceilalţi beneficiează de oameni care ştiu pentru ce au venit. „Ca şi o comparaţie aş zice că formaţia care cântă la nuntă se adaptează situaţiei, le cântă piese din zona lor. Dacă chemi o trupă, asta îşi cântă piesele din repertoriul propriu. Asta nu înseamnă că pun muzică cu ochii-n jos. Doar că lumea ştie la ce să se aştepte când vine la party-urile unde sunt invitat“, spune el. Şi totuşi, ce se întâmplă în momentul când cineva îi cere o melodie mai comercială lui K – lu? „Dacă cineva vine să-mi ceară o piesă cu Prodigy, să zicem, îi spun c-a fost mai la începutul programului“, spune zâmbind K – lu.

Deşi nu agreează „drujbele“ (apelativ cu care unii DJ descriu curentul dubstep), muzicianul timişorean spune că acest fenomen nu îl deranjează câtuşi de puţin. „Nu-s împotriva drujbelor din dubstep. Dacă cineva adună oameni, înseamnă că face ceva indiferent că taie porci pe scenă sau cântă cu picioarele la vioară. Dacă nu-l înţeleg, e problema mea. Nu mă împac cu drujbele, eu nu tai copaci, dar nu mă deranjează. Eu la 20 de ani ascultam hardcore, care nu-i decât o versiune de drujbă cântată cu chitară şi distors. Era atitudine, ni se părea că suntem diferiţi ca restul“, spune el.

Recent, K – lu a fost invitat să mixeze la o petrecere care a avut loc în cadrul celei de-a 62-a ediţie a Berlinale – celebrul festival de film de la Berlin – unde a avut ocazia să îi „distreze“ printre alţii pe Ilie Năstase sau Monica Bârlădeanu. „A fost într-o zi de luni şi a ieşit foarte bine cheful, oamenii au fost foasrte încântaţi. A fost o experienţă faină. Unde mă văd peste cinci ani? Tot în domeniul ăsta şi punând muzică şi în afară, de ce nu?“, spune el.

 



0Comentarii

Herzlichen Dank für Ihren Kommentar - dieser wird nach einer Prüfung von uns freigeschaltet. Beachten Sie, dass dies gerade an Wochenenden etwas länger dauern kann. Kommentare von registrierten Usern werden sofort freigeschaltet - hier registrieren!

inca 1000 caractere ramase