Nu facem turism ca sârbii! Dar în satul Bigăr nu găsim Cascada Bigăr!

Reactualizat la:
Nu facem turism ca sârbii! Dar în satul Bigăr nu găsim Cascada Bigăr!
BERZASCA – Încă sunt aşteptaţi investitorii care ar putea să facă minuni în Clisura Dunării, pentru a atrage turiştii şi în sfera evenimentelor organizate de comunităţile locale din zonă.

Toată lumea a auzit că în Caraş-Severin sunt zone pitoreşti unde poţi petrece o vacanţă de vis, atât vara, cât şi iarna, ba chiar în toate anotimpurile, graţie peisajelor unui relief binecuvântat de Dumnezeu. Ar trebui să alegi ca la loto, după ce ai pus toate destinaţiile la un loc, să o extragi pe cea care se nimereşte, şi tot ai fi norocos. Cei care ne vizitează se plâng, mai întâi, ba de una, ba de alta, apoi trec peste şi se minunează şi, de cele mai multe ori, revin. De asta s-a tot bătut monedă pentru dezvoltarea turismului, pentru infrustructura care poate genera un turism de succes şi, implicit ar contribui substanţial la dezvoltarea economică şi socială.

Pentru Clisura Dunării, atât de solicitată, mai ales în perioada estivală, este singura opţiune, atât pentru locuitorii din zonă, cât şi pentru judeţ. Dacă alegem ca destinaţie Berzasca, nici nu trebuie să dai cu banul s-o alegi, fiindcă i-a mers vestea, cel puţin de când au început să răsară pensiunile şi splendidul complex lacustru, toată lumea întreabă cum se ajuge acolo, ce poţi vizita, dacă sunt evenimente. Acesta e şi punctul sensibil al comunei, aşa cum subliniază primarul Petru Nicolae Furdui: „Structurile de primire turistică se ridică la un standard apreciat de cei care vin în zonă. Referitor la activităţile care ar putea reprezenta atracţii pentru turişti, acestea lasă de dorit, asta din cauză că nu avem dezvoltată o infrastructură de vizitare a obiectivelor turistice, aşa cum ar trebui şi cum vedem că este pe malul celălalt al Dunării, unde sunt foarte bine valorificate obiectivele importante de pildă, cele de la Golubăţ, Milanovăţ şi 1 Mai“.

Turiştii care merg în zonă se cazează, mănâncă, sunt încântaţi, dar după o zi, două, vor să facă ceva, să viziteze împrejurimile. „Aici suntem deficitari şi, de fiecare dată, recomandăm să meargă în locuri care sunt la distanţe de peste 100 km, de obicei, 120-130 km, cum ar fi Cheile Nerei, Morile de apă de la Rudăria, Cascada Bigăr, deşi turiştii, odată ajunşi în localitatea Bigăr, dacă merg să viziteze mai întâi cascada, ei rămân puţin contrariaţi de faptul că ei îşi doreau să vadă cascada şi ajungeau în altă zonă, pe Cheile Sirinei care, de altfel, sunt foarte frumoase, dar nu sunt valorificate aşa cum ar trebui pentru a reprezenta un punct de atracţie pentru turişti. Mă refer la faptul că, în decursul timpului, m-am izbit de situaţia în care aveam proiecte la finanţare aprobate, amenajarea făcând parte dintr-un proiect european, dar care a fost refuzat la un moment dat să mai fie finanţat, din cauza altor interese, pe care nu le cunosc, însă care au dus la această situaţie. De asemenea, ne confruntăm cu lipsa infrastructurii portuare, nu avem debarcadere pentru agrement şi nu numai. Toate aceste lucruri ar trebui să ne dea de gândit, atât nouă celor din Clisură, dar şi la nivelul strategiei judeţene în promovarea şi valorificarea turismului. Deci, e nevoie de o strategie foarte bună în acest sens, fiindcă ar putea să fie un motor de dezvoltare pentru tot judeţul, având un specific aparte, cu posibilitatea practicării turismului atât în sezonul estival, cât şi iarna. Investiţiile în turism sunt într-o zonă economică frumoasă, unde apare interacţiunea între oameni, între cei care vizitează, între cei care fac şi prezintă ofertele turistice. Oamenii sunt plăcut impresionaţi de modul în care sunt primiţi de către cei care practică deja turismul în zonă, dar nu putem să zicem că suntem la un nivel de zonă turistică, deşi am putea să zicem destinaţie turistică, dar care încă mai are multe de făcut ca să devină un centru de dezvoltare şi un exemplu de urmat pentru alte şi alte zone cu destinaţie turistică din ţara noastră“, ne-a mai spus primarul comunei Berzasca.

Oamenii vor să facă turism dar au bani puţini şi se izbesc de birocraţie

Referitor la locurile de muncă, gospodarul şef al comunei Berzasca a spus că oamenii încep să-şi schimbe mentalitatea: „Îşi doresc să lucreze, a precizat Furdui, dar totul se dezvoltă foarte încet, fiindcă este la latitudinea beneficiarului privat din zona Clisurii Dunării, care nu stă foarte bine din punct de vedere financiar, adică vor să facă turism, dar trebuie să aibă o sumă importantă de bani, şi-atunci aşteaptă oportunităţi prin diferite programe. Pe de altă parte, încă persistă acea reticenţă a privatului în proiectele cu finanţare europeană, reticenţă generată de birocraţie şi lipsa de interes a partenerilor care încă nu acordă credite care să poată să susţină cofinanţările proiectelor. În consecinţă, trebuie să aplice altă strategie, să facă paşi mărunţi, dintr-un buget mic să facă azi puţin, iar banii să-i reinvestească pentru anul viitor şi tot aşa… Ca perioadă de implementare şi de dezvoltare este mult mai greoaie, mai lungă, decât dacă ar fi capacitată şi atrasă atenţia oamenilor cu bani care ar putea să dezvolte Clisura Dunării aşa cum ar trebui şi care ar aduce, bineînţeles, beneficii bugetelor locale de dezvoltare, bugetul judeţului şi chiar bugetul naţional. E bine, însă, că există oameni din zonă care au avut curajul şi şi-au închegat mici afaceri, pornite cu 10 ani în urmă, iar faptul că vin oameni pentru a doua, a treia şi chiar a patra oară, înseamnă că le-a plăcut ceea ce au văzut, dar şi modul în care au fost trataţi aici“.

Cât priveşte ideea de a promova localităţile din zonă prin evenimente, evident că turismul cultural este, la ora actuală, cel mai practicat în toată Europa, fiindcă oamenii s-au săturat să stea numai la plajă în concediu: „Eu sper, a specificat Furdui, că vom reuşi într-o formă asociativă să împământenim ideea de evenimente care să aibă ca scop principal promovarea şi atragerea atenţiei asupra Clisurii Dunării, aşa cum este Festivalul Balkanic de anul acesta, cu participare din Serbia şi din România, pe care-l organizăm la Berzasca în zilele de 9 şi 10 august 2019, iar anul viitor urmărim şi menţinerea lor în zonă, adică să se ţină la noi şi fiecare comunitate să-şi păstreze sărbătorile tradiţionale, ruga sau nedeia. Atunci am putea avea evenimente aproape în fiecare săptămână, iar turiştii ar putea să-şi petreacă timpul altfel decât la plajă sau în natură“.

Alexandra Gorghiu



0Comentarii

Herzlichen Dank für Ihren Kommentar - dieser wird nach einer Prüfung von uns freigeschaltet. Beachten Sie, dass dies gerade an Wochenenden etwas länger dauern kann. Kommentare von registrierten Usern werden sofort freigeschaltet - hier registrieren!

inca 1000 caractere ramase

Citiți principiile noastre de moderare aici !