De bună seamă că platoul din Parcul 1 Decembrie nu oferă cea mai bună vizibilitate orădenilor interesaţi să nu piardă nimic din ceremonialul organizat cu ocazia Zilei Naţionale. Organizată după un tipar specific unor evenimente precum Ziua Armatei, Ziua Drapelului sau Ziua Imnului, festivitatea pierde din vedere axflul cetăţenilor, incomparabil mai mulţi, cu ocazia Zilei Marii Uniri.
Se cere, astfel, o organizare care să permită bihorenilor doritori să coboare în stradă să vadă ce se petrece pe „scenă”. Poate, la anul, cu ocazia Centenarului, Prefectura Bihor va înţelege să organizeze festivitatea în Piaţa Unirii, iar vorbitorii vor urca pe o scenă ce va fi montată în mijlocul pieţei. De asemenea, este de aşteptat că în 2018, de Centenar, să reapară parada cu tehnică militară, cu care fostul prefect Claudiu Pop îi obişnuise pe bihoreni.
Dumnezeu şi Cezarul
Preoţii au deschis ceremonia din acest an cu pilde din Evanghelia după Matei, unde Iisus Hristos le subliniază fariseilor ce-l aşteptau la cotitură, să dea Cezarului ce este al Cezarului, adică dinarul, iar lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu.
Toate acestea le-au parafrazat prelaţii, de faţă cu „cezarii” locali: prefectul Mihaiu, preşedintele Consiliului Judeţean, Pasztor, primarul Bolojan, europarlamentarul Pavel şi parlamentarii Ghilea, Cherecheş, Cupşa, Gherman, subprefectul Delorean, vicele CJ Bodea, viceprimarii Birta şi Mălan, aşezaţi în aceeaşi zonă cu episcopul ortodox Sofronie Drincec şi cel greco-catolic Virgil Bercea. Episcopii romano-catolic şi reformat nu au participat.
Purtând la gât un fular tricolor, prefectul Ioan Mihaiu a citit mesajul premierului Mihai Tudose: „Misiunea noastră este să contribuim în mod concret la dezvoltarea României și să asigurăm servicii publice mai bune – asistență medicală de calitate, un sistem de educație performant, infrastructură adaptată nevoilor prezentului – și prosperitate fiecărui român”, a citit prefectul din mesajul şefului său de la Palatul Victoria.
Cere „respect şi înţelegere”
În schimb, istoricul Ion Zainea le-a vorbit orădenilor cu cuvintele sale, arătând de ce este o greşeală ca doar Bucureştiul, Iaşiul şi Alba Iulia să fie declarate oraşe ale Marii Uniri, cu ocazia Centenarului. Zainea a enumerat Chişinăul, Cernăuţiul, Aradul, Sibiul şi Oradea ca oraşe ce ar merita acelaşi statut, având în vedere rolul lor în înfăptuirea Marii Unir, din 1918, între toate provinciile istorice. De altfel, anunţul făcut de Alexandru Vaida Voievod în Parlamentul de la Budapesta în 1918, privind autodeterminarea românilor din Ardeal fusese, de fapt, întocmit în 12 octombrie, la Oradea, în casa avocatului Aurel Lazăr.
„La Oradea a funcţionat unul dintre cele trei consilii naționale care au preluat administrația şi care a pregătit participarea bihorenilor la Alba Iulia. Au fost 108 delegați oficiali din Bihor, din cei 1.228 delegați oficiali”, a afirmat Zainea, adăugând cum Oradea „are o serie de locuri dedicate memoriei Marii Uniri”: Piața Unirii, statuia dedicată Reginei Maria, complexul statuie – stradă – casă memorială dedicate lui Aurel Lazăr, Parcul 1 Decembrie, parcul şi statuia dedicate lui Ion IC Brătianu, artizanul Marii Uniri.
Acelaşi istoric a mai subliniat un aspect important, în vederea Centenarului. „Respect și înțelegere faţă de cei care nu împărtăşesc în totalitate sentimentele românilor”, le cere Zainea concetăţenilor săi.
Remarcaţii momentului coroanelor
Între partidele politice, PSD a părut a avea cea mai mare delegaţie la momentul depunerii de coroane, la concurenţă cu PNL şi cu ALDE. De asemenea, în loc de coroană, UDMR a depus o mică jerbă la Statuia Ostaşului Român, delegaţia sa fiind compusă doar din Kirei Melinda şi Meleg Vilmos. PPMT, partidul patronat spiritual de Tokes, nu a participat.
Între şcoli, C.N. Mihai Eminescu s-a remarcat prin cel mai numeros „lot” care a depus coroane, în timp ce elevii de la Liceul Iosif Vulcan şi cei de la şcoala Avram Iancu au venit costumaţi în port popular. De asemenea, liceenii de la „Aurel Lazăr” au sosit fluturând fiecare frumoase drapele tricolore.
Ceremonia s-a încheiat cu defilarea detaşamentului de onoare, în timp ce tehnica militară poate fi vizitată în Parcul 1 Decembrie pe durata întregii zile.
Cozi imense la fasole cu ciolan
Imediat după terminarea festivităților de lângă Statuia Ostașului Român, punctul principal de atracție a fost reprezentat de distribuirea fasolei cu ciolan. La fel ca și în anii precedenți, au fost două puncte de distribuire, unul gratuit și unul contra cost (5 lei). Sute de orădeni au așteptat în rând pentru a putea gusta din preparatele puse la dispoziție de Primăria Oradea. Pe lângă preparatul principal, fasole cu ciolan, „pachetul național” a mai conținut salată de varză, ceai cald și pâine.
Răbdarea participanților a fost pusă la încercare de cetățenii care încercau să se strecoare în fața mulțimii. „Au fost oameni care au stat la coadă și au rămas fără, iar bătrâni care au intrat în față fără sa îi vadă nimeni și au făcut scandal că nu se stă la coadă. Rușine si în același timp penibil”, a comentat un participant nemulțumit.
Citiți principiile noastre de moderare aici!