O gaură neagră cât 16 sori

1Comentariu
O gaură neagră cât 16 sori
În Universul cunoscut ar putea exista găuri negre mai dense decât se considera posibil.

California – Când o stea masivă îşi încetează viaţa, straturile ei exterioare „explodează” şi se împrăştie în spaţiu, dând naştere unei supernove, în timp ce interiorul se prăbuşeşte în el însuşi, provocând apariţia unei aşa-numite „găuri negre”.

Numele provine de la faptul că, după teoria lui Einstein, acest miez extrem de dens emite un câmp gravitaţional atât de mare încât nici măcar lumina nu mai poate scăpa din el şi, prin urmare, tot ceea ce putem vedea este o pată neagră.

Măsurători recente pun la îndoială aceste teorii şi emit o alta, numită „teoria singularităţilor”, care pretinde că nu toate găurile negre sunt plasate în centrul unei galaxii, existând şi unele izolate, care formează un sistem binar împreună cu o stea.

Găurile negre formate conform teoriei clasice nu puteau atinge mase mai mari decât cea echivalentă cu masa a zece sori condensaţi. Mulţi astronomi au făcut calcule sofisticate şi au demonstrat că, după formulele lui Einstein, există o limită superioară a masei pe care o poate atinge o gaură neagră.

Şi totuşi, există!

Descoperirea unei găuri negre care cântăreşte de 15,7 ori mai mult decât Soarele a stricat puţin teoriile îmbrăţişate de savanţi până acum. „Obiectul”, care a fost botezat „M33 X-7”, nu ştia, vezi bine, ce tragedii va provoca în sistemele de ecuaţii integro-diferenţiale ale astronomilor! El şi-a permis să existe şi să cântărească neîngăduit de mult. Prima reacţie a celor care l-au descoperit a fost să considere că au greşit şi să-şi reia măsurătorile. Jerome Orosz şi colegii săi de la Universitatea San Diego, din California, au măsurat de câteva zeci de ori valorile semnalelor primite.

Cu ajutorul telescopului Gemini North, din Mauna Kea, Hawaii, care are un diametru de 8,2 metri, astronomii americani au reuşit nu doar să-şi confirme calculele, ci chiar să traseze orbita acestei găuri negre, ce „aleargă” printre galaxii însoţită de o stea uriaşă.

Cum de rezistă?

Este pentru prima oară când pământenii reuşesc să observe un sistem binar format dintr-o gaură neagră şi o stea, care orbitează una în jurul celeilalte, de parcă ar „valsa” prin Univers. De la noi, din cauza acestei rotaţii, se poate vedea când steaua, când gaura neagră, fiecare acoperind-o pe cealaltă în mod desăvârşit. Ca să poată justifica ceea ce văd, astronomii spun acum că pierderea de masă ar putea fi mult mai mică în cazul stelelor alcătuite exclusiv din cele mai uşoare elemente cunoscute de noi.

Noua teorie, emisă de astrofizicianul Stanford Wooslez, de la Universitatea Santa Cruz, din California, spune că stelele „pure”, care nu conţin alte elemente decât hidrogen şi heliu, nu pierd masă şi pot ajunge să fie atât de gigantice încât să „hrănească” o gaură neagră precum M33 X-7 şi totuşi să continue să existe.

Nu sunt nici găuri şi nici negre

Puţini ştiu ce înseamnă cu adevărat o gaură neagră. Primul aspect care trebuie să fie reamintit este imensul spaţiu complet gol care se află în noi şi în jurul nostru. Moleculele, fie ele organice sau anorganice, sunt alcătuite din atomi, iar atomii, din nuclee şi electroni ce se învârt în jurul lor. Atomii reprezintă „cărămizile” din care este făcut Universul şi nimic nu poate fi imaginat fără ei.

Adeseori uităm însă cam cât de mult vid există în fiecare dintre ei. Ca să fie mai clar, dacă nucleul unui atom l-am mări cât o minge de baschet, pe care am plasa-o în centrul Bucureştiului, electronii ar fi cât firimiturile de pâine şi cei mai apropiaţi s-ar învârti în jurul acestei mingi, trecând pe undeva pe la Ploieşti! În rest nu e nimic. Oricât de ciudat ar părea, majoritatea covârşitoare a spaţiului din interiorul oricărui corp, oricărei planete şi oricărei stele este gol!

Când spunem că interiorul unei stele care moare se prăbuşeşte în ea însăşi şi formează o gaură neagră ne referim de fapt la „înghesuirea” elementelor componente ale atomilor, prin ruperea aşa-numitelor forţe grele, care ţin electronii la o atât de mare depărtare de nucleul care îi atrage. Odată ce bariera s-a rupt, materia se poate condensa aproape infinit, ajungând să ocupe un loc mult mai mic decât iniţial. Prin urmare, gaura neagră nu este o gaură. E cât se poate de plină, mai plină decât orice altceva.

T.M.



1Comentariu

Herzlichen Dank für Ihren Kommentar - dieser wird nach einer Prüfung von uns freigeschaltet. Beachten Sie, dass dies gerade an Wochenenden etwas länger dauern kann. Kommentare von registrierten Usern werden sofort freigeschaltet - hier registrieren!

inca 1000 caractere ramase

Citiți principiile noastre de moderare aici !

versiunea HTML a comentariilor