Olaszi – Olosig

De Alexandru Pop
6Comentarii
Olaszi – Olosig
Zilele trecute, la o şuetă cu nişte amici, în care, între altele, le-am expus opinia mea privind provenienţa denumirii cartierului Velenţa din Oradea, mi-am amintit de ipoteza regretatului meu profesor de istorie, Titus Liviu Roşu, privind originea denumirii Olosig, un alt cartier vechi al oraşului,

Le-am prezentat ipoteza profesorului şi chiar am adus câteva „argumente” personale în sprijinul ipotezei sale.

Profesorul T.L.Roşu susţinea că denumirea de Olosig folosită de români, nu este traducerea sau adaptarea denumirii maghiare Olaszi (care consemnează o prezenţă istorică a italienilor în Oradea), ci ar proveni tot din limba maghiară, şi anume Oláhszög – ceea ce ar însemna colţul (ungherul, cotlonul) românesc, dovedind o prezenţă românească încă din vechime. Argumentaţia sa de ordin analogic şi etimologic a fost: există localităţi în Bihor cu denumiri ca Diosig (Diószeg) – colţul cu nuci (nucet); Cheresig (Körösszeg) – colţul Crişului (unde probabil Crişul Repede făcea un cot) şi Miersig (fără explicaţie), cuvântul szög devenind szeg, argumente pe care le-am găsit interesante şi logice.

După moartea profesorului mi-am adus aminte de ipoteza sa, la care am făcut câteva completări pe care le-am expus amicilor mei. Din modestele mele cunoştinţe geografice privind Crişana şi vecinătăţile ei, am mai dat câteva exemple: Forosig (Forrószeg) – colţul fierbinte (aminteşte de zona băilor Felix şi 1 Mai); Sărsig (Sárszeg) – colţul noroios; Bocsig (Bakszeg) – colţul berbecilor (ţapilor); Sălsig (Szélszeg) – colţul vântului; chiar şi pentru Miersig (Nyárszeg) am încercat o explicaţie acceptabilă: în grai local, Miersig se pronunţă Mniersig (cu „n” mai accentuat). Nyárszeg ar proveni din Nyárfaszeg – adică un colţ al plopilor (plopiş), dar s-a contractat, eliminând particula fa (lemn), întrucât pronunţarea fonetică a cuvântului întreg ar suna prea vulgar în limba maghiară.

Revenind la Olosig, aş aminti cunoscuta (în epocă) lucrare a savantului Samuel Köleséri, „Auraria romano-dacica” („Minele de aur romano-dacice”) din 1717, în care se aminteşte de prezenţa valahilor în Olosig. De altfel, o veche stradă din Olosig, Nagykút utca – Strada Fântânii Mari, azi corespunzând parţial străzii Barbu Ştefănescu Delavrancea, purta încă în secolul al XVIII-lea denumirea de Oláh-utcza (strada Valahilor).

Olaszi sau Olosig – încă un exemplu din care se vede că şi adevărul istoric este… relativ.

P.S. Oare ce spun istoricii despre Olosigul de lângă Săcuieni (Bihor)?

Taguri: , , ,


6Comentarii

Herzlichen Dank für Ihren Kommentar - dieser wird nach einer Prüfung von uns freigeschaltet. Beachten Sie, dass dies gerade an Wochenenden etwas länger dauern kann. Kommentare von registrierten Usern werden sofort freigeschaltet - hier registrieren!

inca 1000 caractere ramase

Citiți principiile noastre de moderare aici !

versiunea HTML a comentariilor