Oricine poate deveni antreprenor. Au demonstrat-o frații Florin și Gabriel Pleșca. Se poate spune că cei doi frați au demonstrat că se pot face bani din orice, chiar și din apă înghețată. Important este să ai idei, să acționezi și să nu renunți.
Antreprenori începători
Povestea lor ca antreprenori începe în primii ani după Revoluție. Cei doi provin dintr-o familie de oameni modești, muncitori, fără experiență în antreprenoriat. „Am cochetat prima dată cu antreprenoriatul în 1991. Noi am prins schimbarea în perioada adolescenței. În 1991, la doi ani de la revoluție, am pornit prima afacere cu un atelier de mobilă. Am investit într-o mașină complexă și făceam mobilă de bucătărie. Erau clienți, dar noi nu aveam experiență în domeniu și în general, in ale afacerilor. Înainte, Florin a fost angajat la Fabrica de confecții, dar nu a rezonat cu ideea de a fi angajat, și după un an s-a lăsat, apucându-se de afaceri”, relatează Gabriel. Afacerea cu mobilă a ținut doi-trei ani, ulterior cei doi încercând și alte genuri de afaceri: dealeri auto, valută, comerț etc…
S-a născut ideea
„În 2000 a venit momentul în care ne-am hotărât să ne alegem o direcție clară în viață. Bani câștigam, dar nu aveam un obiectiv clar. Nu știam ce vrem să facem, dar ne-am hotărât să terminăm cu «haiducia». Într-o zi de vară eram cu soția la o pizzerie în oraș. Era foarte cald și consumam un suc, care nu era rece. Mi-au rămas ochii blocați pe o frapieră goală. I-am arătat-o soției și i-am spus: Vezi frapiera aia? Nimeni nu o umple cu gheață! Ce-ar fi s-o umplem noi? Și așa s-a născut ideea, care a rămas în acel stadiu. A trecut un an, am mai vorbit cu Florin, dar doar atât”, spune Gabriel.
Era în vara lui 2001, 1 Mai, Ziua Muncii. Cei doi se aflau într-un parc din Budapesta și își cumpăraseră câte un cârnat și o bere. „Stând noi acolo, iese unul dintr-un mini-van, scoate o pungă cu gheață și o duce la un stand. Ni s-a reaprins flacăra la ideea noastră. Am luat numărul de telefon și am sunat. Am avut norocul să dăm peste niște oameni foarte deschiși, care ne-au primit la făbricuța lor. Ne-au arătat tehnologia, și de la ei am cumpărat prima mașină de făcut gheață”, relatează Florin.
Era o mașină model rusesc din 1989. Cu ea reușeau să facă 20 de kilograme în 24 de ore. Stăteau lângă ea cu ciocanul și șurubelnița, tipic echipamentelor rusești. Nici măcar nu exista, și nici acum nu există, în Codul CAEN producerea de gheață. Au produs primele pungi cu gheață și s-au dus cu ele la un restaurant pe strada Republicii. Era vară, era cald, și aia a fost prima comandă livrată. A urmat Hotel Dacia, de unde au primit prima factură, pe care o au și azi. De acolo au început să crească. Într-un târziu au contractat rețeaua de benzinării Petrom.
Bani gheață din gheață
„Prima dată, brandul a avut alt nume, Icecube, care rezona cu numele unui rapper renumit. Ulterior am schimbat denumirea, pentru a ne diferenția”, povestește Florin.
Era vorba de gheață cubică de diferite gramaje, preambalată în pungi și livrată în benzinării și hipermarketuri. „Când ne-am apucat de acest business, în România nu exista așa ceva. Era gheață sub forma calupurilor mari, pe care le găseai de 1 Mai și 23 August, făcute cu altă tehnologie, cu băi de amoniac, care nu erau destinate consumului uman”, își amintește Florin.
Afacerea celor doi creștea de la an la an. În 2006 au intrat pe piața din București. Nu aveau concurență la momentul respectiv. „Nimeni nu a avut curajul să se apuce de astfel de afacere, până nu ne-au văzut pe noi. Am ajuns chiar și la Constanța. În 2006 am semnat un contract cu Shell. Am dezvoltat afacerea și în rețeaua Petrom”, explică Gabriel.
Afacerea creștea văzând cu ochii, a venit momentul să investească în tehnologii noi, în mașini noi. Așa că s-au hotărât să achiziționeze o mașină din America.
De la agonie la extaz
În 2007 au pierdut cei mai importanți clienți, două rețele de benzinării importante, prin care își desfăceau 70% din gheață. A intrat pe piață și concurența, care vindea la jumătate de preț. Plus achiziționarea Petrom de către OMV, cu schimbările de rigoare. La un moment dat s-au gândit să renunțe, chiar când erau pe cale să semneze contractul cu Bancpost pentru achiziționarea mașinii de gheață din SUA. Și pentru a nu avea regrete mai târziu că nu au continuat, s-au hotărât să nu renunțe, cu orice risc.
„Au urmat două luni de agonie. Fără principalul client. Fără 60% din venituri. Cu mașina comandată. Încercam să căutăm clienți noi. Într-o zi, la ședința de dimineață, care era de fapt un priveghi, am primit un telefon. M-am dus eu să răspund: Alo! Bună ziua! Suntem Bechtel! Sunteți băieții cu gheața? Da! Avem o problemă cu betoanele! La procesul tehnologic noi trebuie să asigurăm o anumită temperatură și nu reușim, că-i foarte cald. Ne puteți da gheață? Eu zic: Da! Câtă? Câtă aveți”, îşi aminteşte Florin.
La momentul acela, agonia s-a transformat în extaz. Nu reușeau să facă față cu gheața pe care o produceau, așa că au importat gheață din toată Europa pentru a onora comenzile pentru Bechtel.
„Asta-i condiția, soarta antreprenorului. Este vorba de nebunia constructivă, de a nu te lăsa orice ar fi. După aceea am recâștigat Petromul și am început să ne dezvoltăm. Chiar dacă în 2008 a început criza. Noi nu am intrat în criză. Au fost niște veri foarte călduroase”, relatează Gabi.
Pentru ei a venit criza de abia în 2013. În 2011 contractaseră un al doilea utilaj de 25 de tone în 24 de ore. În perioada de vârf, cu distribuitori cu tot, aveau 50 de angajați. „Vara lui 2013 a fost un dezastru din punct de vedere al temperaturilor. În 2014 s-a repetat. Au fost cele mai reci sezoane de vara de la începutul afacerii. Plus că s-a dezvoltat și concurența. Având niște instrumente de control al afacerii, am observat că urma să intămpinăm probleme financiare în următoarele luni dacă nu facem ceva. Ne-am pus pe treabă, trebuia sa vindem toată producția. am contractat niște clienți din Europa, din Anglia. Atunci ne-am gândit prima dată să vindem afacerea. În 2017 au avut loc primele discuții, care s-au concretizat în 2018”, povestește Gabi.
Întrebați dacă au regrete, cei doi spun că nu, tranzacția a fost un succes. „A fost și o decizie pragmatică. Gheața fiind un produs de larg consum, ușor de replicat, au apărut multe firme, unele de cartier, care lucrau la negru, și puneau o presiune extraordinară pe prețuri. A apărut și concurența loială. Din nou concurență pe prețuri. Gheața nu-i un produs căruia să-i poți aduce plusvaloare, să poți rămâne la un preț competitiv. Am zis că nu vrem să rămânem într-o competiție în care singura bătălie se duce pe prețuri. Pe care, mai devreme sau mai târziu, o pierzi”, spune Florin.
Cei doi sunt și co-fondatori ai Asociației Europene a Producătorilor de Gheață (European Packaged Ice Association – EPIA), Florin fiind chiar și în boardul asociației.
Punct final Icelandia, după 16 ani. Celor doi le trebuia ceva nou, o nouă provocare. Şi aşa a apărut RE/MAX, franciza lider mondial în imobiliare.
În noua afacere l-au cooptat şi pe fostul director de logistică de la Icelandia, Samuel Mihuţa.
„Principalul motiv pentru care am ales modelul acesta de afacere este că-i o franciză, unde primeşti un brand de notorietate, primeşti sisteme, procese, expertize. Nu mai trebuie să aştepţi 20 de ani ca să devii un nume pe piaţă.
RE/MAX este cea mai mare companie de consultanță imobiliară din lume și cea mai mare franciză imobiliară, locul 7 în lume dintre toate afacerile în franciză. Cele mai multe proprietăți din lume sunt tranzacționate prin intermediul RE/MAX. Peste 120.000 consultanți în peste 100 de țări. În Europa – peste 22.000 consultanți în 35 țări. În România – peste 220 consultanți”, afirmă Florin Pleșca.
RE/MAX Joy este o companie de consultanță imobiliară full-service, operată independent.
RE/MAX Joy lucrează pentru vânzători doar în sistem de reprezentare exclusivă, cu un comision “zero” la cumpărător, având deschidere la colaborări și evitând conflictul de interese prin reprezentarea unei singure părți în tranzacție.
„Viziunea Academiei RE/MAX și a noastră e să schimbăm imaginea agentului imobiliar în România. Să ne educăm continuu, să educăm piaţa în direcţia reprezentării exclusive. Este o altă sursă de adrenalină”, susţine Gabriel Pleşca.
Reprezentarea exclusivă este forma de colaborare între un birou de consultanță imobiliară și clientul acesteia, în care consultantul reprezintă exclusiv interesele clientului său într-o tranzacție. Consultantul depune toate diligențele de poziționare, marketing și negociere necesare și colaborează cu orice altă agenție din piață facilitând implicit tranzacționarea în cei mai potriviți termeni pentru clientul său.
Mai multe detalii: https://www.facebook.com/REMAX-Joy-478174009040299/
Citiți principiile noastre de moderare aici!