Orchestra Filarmonicii din Timisoara a „cantat” 4’33 de minute de tacere

De Simona Popovici Donici
Reactualizat la:
Orhestra Filarmonicii din Timisoara a „cantat” 4'33 de minute de tacere
Orhestra Filarmonicii din Timisoara a „cantat” 4'33 de minute de tacere
Filarmonica Banatul a marcat Centenarul John Cage printr-un eveniment întrutotul special. Britanicul Paul Mann a dirijat la Timişoara patru prime audiţii într-un singur concert. Alături creaţii ale lui John Cage, programul a inclus un concert al Violetei Dinescu, compus în urmă cu 20 de ani şi niciodată cântat, şi un concert scris de Lucian Meţianu, pe care Sorin Petrescu l-a interpretat cântând cu chei şi pahar la pianul Steinway. Cel mai bulversant moment al serii a fost însă … liniştea absolută, „cântată” de orchestră şi de sală timp de 4 minute şi 33 de secunde.

De un curaj extrem pentru stagiunea clasică timişoreană, concertul de vineri seara al filarmonicii timişorene a avut atmosferă şi energia electrizantă a noii sensibilităţi. Programul a început cu Anotimpurile lui John Cage, iar dirijorul Paul Mann, cu impenetrabilul său calm britanic şi excelenta organizare a materiei muzicale, a indus „fluidului” sunet al acestui balet, cu influenţe indiene, profunzime, amplitudine şi rigoare. Compus în urmă cu două decenii, concertul Remembering Cage al Violetei Dinescu a avut abia acum prima audiţie absolută. Surprinzător de optimistă, cu simetrii şi cadenţe tonice, cu inflexiuni splendid derivate din opera lui Cage, compoziţia a avut în reputatul percuţionist Doru Roman şansa unui interpret de excepţional calibru şi rafinament.

La finalul primei părţi, ca şi la bis, dirijorul Paul Mann a „ordonat” tăcere absolută: timp de 4: 33 minute, muzicienii şi auditoriul au împărtăşit liniştea. Compusă în 1952, piesa în trei părţi „4’33” a rămas cunoscută drept cea mai şocantă, cea mai provocatoare creaţie a lui John Cage. Minimalismul compoziţiei dus la extrem nu urmăreşte însă un „vid de sunet”, ci un interval linişte pentru a deveni conştienţi de clipa prezentă, de a auzi „muzica” pe care fiinţele de pe scenă şi din sală şi infinitele prezenţe şi zgomote ale mediului o alcătuiesc împreună, cel mai adesea insesizabil. Experimentul i-a nedumerit pe unii dintre cei aflaţi în sală, i-a amuzat pe alţii, însă senzaţia stranie de căutare interioară s-a instaurat inevitabil.

„Bizareriile” muzicale au continuat cu un foarte captivant concert al compozitorului Lucian Meţianu, interpretat fabulos de pianistul Sorin Petrescu. Straniile efecte sonore ale partiturii impuneau inovaţii pe măsură, aşa încât solistul s-a folosit de chei şi de un pahar…în pianul Steinway pentru a obţine tensiunea muzicală voită. Concertul s-a încheiat cu o lucrare compusă de John Cage pentru un pian de jucărie, cu numai 11 sunete, dar orchestrată cu o surprinzătoare complexitate şi cu farmec de Lou Harrison, piesă cântată şi ea pentru prima dată în urbe.

Foto (c) fotosen.ro



0Comentarii

Herzlichen Dank für Ihren Kommentar - dieser wird nach einer Prüfung von uns freigeschaltet. Beachten Sie, dass dies gerade an Wochenenden etwas länger dauern kann. Kommentare von registrierten Usern werden sofort freigeschaltet - hier registrieren!

inca 1000 caractere ramase