Pălincarii cer negocierea birului

Pălincarii cer negocierea birului
ORADEA - Vor schimbarea Codului Fiscal. Acum. Nu după Anul Nou, când pentru pălincarii bihoreni va fi prea târziu, deoarece pierderile vor fi prea mari. Aceasta a fost principala cerere a pălincarilor, care şi-au cerut drepturile în faţa clădirii Prefecturii Bihor, reprezentantul Guvernului în teritoriu.

Actuala legislaţie care reglementează regimul producerii şi valorificării rachiurilor naturale din fructe a creat mari nemulţumiri în rândul producătorilor şi consumatorilor din întreaga ţară. Pălincarii bihoreni s-au dorit a fi parteneri viabili de discuţii pentru capii Prefecturii Bihor.

S-a documentat la Bruxelles
Înainte de a cere negocierea accizelor, liderul pălincarilor bihoreni, Vlad Flore, s-a documetat la Bruxelles despre prevederile legislaţiei europene în domeniu. „Am fost la Bruxelles, să vedem care este situaţia reală cu accizele. Am constatat că Guvernul ne-a amăgit că după integrare trebuie să plătim accize atât de mari. Acolo am aflat că putem plăti accize reduse. Am întrebat totuşi ce se întâmplă dacă acest drept nu ne este respectat. Mi-au spus clar că ţara care nu respectă aceste drepturi este sancţionată. Nu puteam să spun că România nu respectă astfel de drepturi, nu puteam să cer sancţionarea propriei ţări”, spune Vlad Flore. Un aspect mai puţin discutat, cel referitor la repercusiunile tăierii prunilor – ca urmare a scăderii producţiei de pălincă – asupra mediului a fost pus în evidenţă de pălincarul Ştefan Popa. „Dacă asupra ţăranilor se pun astfel de biruri, oamenii îşi taie prunii plantaţi în zona de deal. Aşa apar alunecările de teren. Ne întrebăm atunci dacă statul va câştiga mai mult din birul pus pe pălincari, sau va pierde din costurile cu alunecările de teren”, spune Ştefan Popa.

Specific naţional
„Dorim să facem cunoscut mai clar ceea ce se întâmplă în acest sector atât de controversat, deoarece noi dorim să ne desfăşurăm activitatea într-o manieră perfect legală, conform cerinţelor economiei de piaţă şi în concordanţă cu legislaţia europeană. Ţinând cont totuşi de particularităţile specifice ale poporului român, adânc înrădăcinate în trecutul istoric, la care nu vrem să renunţăm”, spune Vlad Flore, căldărar din Ceica. Producătorii de pălincă din Bihor nu mai vor ca producţia de pălincă să fie accizată la cazanele săteşti, ci la vânzare. Cei care vor dori să vândă acest produs să achite la vânzare o acciză de zece ori mai mică decât alcoolul etilic, după randament. Cazanele săteşti să fie lăsate ca tradiţionale, nu antrepozit fiscal, să poată face prestări de servicii sub supravegherea finanţelor publice, pe baza unui randament unic pentru toţi cazangiii, în funcţie de capacitatea cazanului, de comun acord cu asociaţia producătorilor de pălincă. Protestatarii consideră că în cazul în care Guvernul şi pălincarii vor cădea de acord, toată lumea va avea de câştigat. „La bugetul statului vor intra mai mulţi bani şi nu vom avea producători de pălincă în puşcărie, nici ţări care vor tăia pomii şi vor abandona livezile, iar ţara noastră va fi mândră de acest ambasador – pălinca de prune tradiţională”, se arată în protest.

Ambasadorul României
Protestatarii doresc ca mesajul lor să ajungă pe masa premierului şi a ministrului de Finanţe. „Acest produs, pălinca de prune, îl moştenim de sute de ani. Cu acest produs ne facem botezul, nunţile, sărbătorile de peste an, ne primim oaspeţii, ne îngropăm morţii, după acest produs familiile noastre trăiesc. Pălinca este ambsadorul României peste hotare, iar dacă acest ambasador nu ni-l apărăm, noi, poporul de azi şi de mâine, atunci cine să ni-l apere? Pe rafturile din magazine, în loc de spirtul din cereale cu coloranţi, vrem să apară pălinca noastră tradiţională din prune ori fructe. Vă prezentăm un calcul: din 100 kg cereale rezultă 80 l spirt de 50 grade, iar din 100 kg de prune ori fructe naturale rezultă între 6-8 l de pălincă, randamentul fiind de 10 ori mai mic la prune şi fructe. Noi vrem să apară în comerţ, cât şi la export, pălinca de prune şi fructe, dar cu accize de zece ori mai mici după randament, unde gustul şi aromele sunt deosebite faţă de spirtul cu apă şi coloranţi”, se arată în scrisoarea înmânată de pălincari subprefectului Traian Abrudan. Acum, mingea este în terenul premierului şi a ministrului Varujan Vosganian.

 

Veronica Bursasiu



0Comentarii

Herzlichen Dank für Ihren Kommentar - dieser wird nach einer Prüfung von uns freigeschaltet. Beachten Sie, dass dies gerade an Wochenenden etwas länger dauern kann. Kommentare von registrierten Usern werden sofort freigeschaltet - hier registrieren!

inca 1000 caractere ramase