Picaţi la Bac de Prefectură

8Comentarii
Picaţi la Bac de Prefectură
ORADEA – În 2006 Prefectura Bihor a făcut controale la centre de bacalaureat printr-o echipă de opt consilieri, împuterniciţi de către Comisia Judeţeană de Bacalaureat.

În urma verificării efectuate chiar de Ilie Bolojan, pe 3 iulie, la Colegiul Economic „Partenie CosmaOradea s-a observat că media în clasele verificate de prefect a fost de doar 6,64 în timp ce la clasele neverificate media a fost de 7,11.

Acelaşi lucru s-a observat la Colegiul Tehnic „Mihai ViteazulOradea (5 iulie), unde media claselor verificate a fost de 4,36 (!!) iar în sălile nesupravegheate de Prefectură media a fost de 6,12.

Agresivitate la Beiuş, ostilitate la „Mihai  Viteazul”

La controlul efectuat la Colegiul Naţional „Samuil Vulcan” din Beiuş media în sălile verificate a fost de 6,25 iar în sălile neverificate de emisarii Prefecturii media a fost de 7.99.

Bolojan a mai precizat că la CN „Samuil Vulcan”, consilierul său, Dumitru Ţiplea, a fost agresat iar la CT „Mihai Viteazul” a fost primit cu ostilitate.

„Rezultatul este unul la care ne aşteptam. Din păcate, o bună parte din cadrele didactice participă la acest sistem, fiind merele stricate ale învăţământului.”, a afirmat atunci Ilie Bolojan.

Nu se poate cuantifica aportul presiunii Prefecturii pentru corectitudine. Cert este că de la o promovabilitate de 84% în anul 2005, la nivelul întregului Bihor, în 2006 promovabilitatea a scăzut la 74,3% coborând judeţul nostru în coada clasamentului naţional.

La Marghita, „unii ca de pe altă planetă”

Înainte ca Prefectura să anunţe public controalele la Bacalaureatul din 2006, primul director de şcoală bihoreană care le-a salutat şi le-a dezvăluit presei a fost directorul Grupului Şcolar „Octavian Goga” din Marghita. „Totul depinde de conştiinţa comisiilor, a secretarului şi a supraveghetorilor, până la urmă. Şi la acest capitol clar că nu stăm bine. Eu am spus de la bun început să nu se colecteze banii prin şcoală. Am prelucrat această problemă în faţa Consiliului Profesoral, al Comisiei diriginţilor, în şedinţele cu părinţii. Unii au înţeles, alţii s-au uitat la mine ca şi cum aş fi de pe altă planetă. Ştiu că se mai dau pe ici pe colo mici ajutoare, o apă, un sandviş, o cafea. Dar adevărule că de mine se feresc. Banii pe care îi iau oficial, membrii comisiei, ar trebui să fie singurii”, a declarat prof. Corneliu Vărşendan.

Preşedintele comisiei, care este profesor universitar, primeşte 700 lei, vicepreşedintele 600 lei iar evaluatorii 5 lei per lucrare corectată, în total circa 500 lei.

Înainte de a decide controalele la Bacalaureat Prefectura a observat o promovabilitate uriaşă, de 97% în judeţ şi una mai mică în Oradea, precum şi schimbări drastice de ierarhii. În sensul că liceeni cu medii de 5-6 în timpul studiilor au avut note de 9 şi 10 la bacalaureat iar elevi cu medii mari în timpul liceului au avut medii mici la examenul de final.

Raport şi propuneri

După Bacalaureat prefectul Bolojan a prezentat ziariştilor bihoreni modalităţile de strângere a fondurilor pentru «sensibilizarea» comisiilor de corectare sau supraveghere, practici uzitate frecvent în ultimii ani, şi în care eraz prins toate părţile implicate, de la părinţi la corectori.

Ilie Bolojan a anunţat că în urma controalelor a întocmit şi înaintat un raport ministrului Educaţiei şi Cercetării.

Precum şi propuneri de modificare a metodologiei pentru sancţionarea cadrelor didactice care se dedau la practici neortodoxe, contrar deontologiei. Iar pe de altă parte, pentru combaterea strângerii de bani de la elevi pentru aşa-numitul protocol de organizare a examenelor.

Bacalaureat comunist

Bolojan a mai înfierat actualul sistem de învăţământ care conferă bacalaureatului o importanţă exagerat de mare, prin eliminarea la majoritatea facultăţilor a examenului de admitere.

Bacalaureatul şi mediile din anii de liceu au devenit principalele criterii de admitere în învăţământul superior, transformând acest examen într-o adevărată «întrecere socialistă» a mediilor mari între licee.

Paradoxal, înainte de Revoluţie sistemul de învăţământ promova spiritul concurenţial, „capitalist”, examenele de admitere dându-se pentru fiecare liceu sau facultate în parte.

Şi tocmai după instalarea «democraţiei originale» s-a centralizat la nivel naţional sistemul de admitere. Astfel că mulţi tineri au început să ocolească colegii naţionale de valoare precum „Gojdu” sau „Eminescu” preferând licee unde se obţin mai uşor medii bune care să conteze la admitere.

Totodată, au apărut şi înţelegeri tacite între mebrii unor comisii de evaluare, în sensul că: „dacă îmi ajuţi elevii de la şcoala mea, o să ţi-i ajut şi eu pe cei de la şcoala ta”.

Cristian Horgos



8Comentarii

Herzlichen Dank für Ihren Kommentar - dieser wird nach einer Prüfung von uns freigeschaltet. Beachten Sie, dass dies gerade an Wochenenden etwas länger dauern kann. Kommentare von registrierten Usern werden sofort freigeschaltet - hier registrieren!

inca 1000 caractere ramase

versiunea HTML a comentariilor