Plăcintele, jocul şi meşterii

Plăcintele, jocul şi meşterii
ORADEA – A XV-a ediţie a Târgului Meşterilor Populari, desfăşurat în perioada 18- 20 iulie a adunat sute de persoane în Parcul Nicolae Bălcescu.   VIDEO Video   VIDEO Video 

Un parc obişnuit: câţiva copaci, miros de iarbă verde şi plăcintele lui tanti Lucreţia zugrăvesc un colţ al satului românesc ţesut de mâinile pricepute ale meşterilor înşiraţi pe aleea parcului în costume populare. Răspund cu calm şi natural privirilor curioase doritoare să cunoască ceva mai mult din măreţia ţăranului român.

Imediat ce ai intrat în târg, în stânga aleei stă aşezată pe o bancă o doamnă cu un creion şi câteva foi de hârtie. E Anna Fleischer, o orădeancă, pricepută în ale caricaturii. Un copil nu conteneşte din râs, i se pare tare haios nasul său din imagine. Dacă-ţi întorci privirea, de partea cealaltă a aleei, stau doi tineri bihoreni în jurul unei mese pe care sunt înşirate câteva instrumente muzicale. Nu par a fi obişnuite. „ Ăstea-s zornăitori, sunt făcute din corn de vacă şi bivoliţă. Iar asta-i ţiteră”, zice unul dintre tineri văzînd că ne uităm cam nedumeriţi. Cu greu ne desprindem de sunetul tulnicului pe care băiatul îl ţinea cu atâta îndemânare.

Bucătăria tradiţională

Ştergări, pahare, ulcele şi farfurii din lut, linguri, furculiţe şi cuţite din lemn, ouă încondeiate şi turtă dulce, iată bucătăria ţăranului român. Mai lipsesc plăcintele cu cartofi, mărar, brânză şi ou ale lui tanti Lucreţia. Ne grăbim să cumpărăm. Auzisem că vineri trecuseră ca pâinea caldă. O zărim pe tanti Lucreţia cu mână stângă în şold şi în cea dreaptă ţinând o furculiţă, grăbindu-se să ia plăcinta de pe foc să nu se ardă. „Am învăţat asta de la mama Voară:pun în aluat 2-3 ouă, făină, drojdie şi puţin lapte acrit după care îl las la dospit o jumătate de oră. În acest timp fac compoziţia: amestec cartofii bine fierţi cu mărar şi brânză, la care mai adaug ou”, dezvăluie cu mândrie tanti Lucreţia secretul plăcintelor sale.

Cântec, joc şi voie bună…

Ne atrage atenţia un bătrân de 85 de ani din Sibiu. Îmbrăcat în costum popular, ia un fluier cu mîinile-i tremurânde şi începe să cânte uşor, în admiraţia celor din jur. Mai are încă forţă să ridice un tulnic în care suflă cu putere încât acoperă vocea interpretelor de pe scenă. Cineva şopteşte că sunt horitoarele din Auşeu. Nu trece mult timp şi apar ceilalţi membri ai Ansamblului „Auşeaua” din Auşeu. Prezintă obiceiuri de nuntă din zonă. Apoi intră în scenă Ansamblul Folcloric din Tilecuci. Spectatorii se arată foarte încântaţi prin aplauzele adresate artiştilor. Spectacolul nu s-a sfârşit încă, meşterul Teodor Codoban urcă cu cetera pe scenă şi-şi face auzite suntetele strunei în întreg parcul.

Acest tablou a fost întregit de prezenţa meşterilor din Maramureş, Argeş, Cluj, Suceava, Sibiu, Bistriţa-Năsăud, Covasna, Gorj, Alba.

Vasilica Marinca



0Comentarii

Herzlichen Dank für Ihren Kommentar - dieser wird nach einer Prüfung von uns freigeschaltet. Beachten Sie, dass dies gerade an Wochenenden etwas länger dauern kann. Kommentare von registrierten Usern werden sofort freigeschaltet - hier registrieren!

inca 1000 caractere ramase

Citiți principiile noastre de moderare aici !