Este considerentul pentru care cinci comunități locale din România și Ungaria au devenit partenere în cadrul unui proiect transfrontalier lansat miercuri la Aleșd.
„Pod administrativ între orașele din zona transfrontalieră româno-maghiară” este proiectul prin care orașul Aleșd, comuna Șinteu, municipiul Marghita, Autoguvernarea Locală Szarvas și Autoguvernarea Locală Berettyoujfalu au ca obiectiv declarat „îmbunătățirea interacțiunilor profesionale transfrontaliere la nivelul unităților administrativ-teritoriale de mărime medie și mică din zona de graniță, contribuind astfel la creșterea calității serviciilor publice pe care acestea le oferă”.
„Scopul proiectului pe care îl lansăm azi este acela ca aceste comunități să se dezvolte pe baza bunelor practici identificate în zona de graniță și să îmbunătățească nivelul general al calității activității de administrație publică locală”, a spus primarul de Aleșd, Ioan Todoca, gazda evenimentului, în calitate de lider de proiect.
Sala de conferințe a Primăriei Aleșd a fost practic neîncăpătoare pentru participanții la conferința de lansare, oaspeți din zonă, din Ungaria, dar și din Republica Moldova, din comuna înfrățită Băcioi, dând curs invitației. Senatorul Cornel Popa, deputații Szabo Odon și Ioan Cupșa, vicepreședintele CJ Bekes, Andras Varfi, viceprimarii Janos Bonacz din Berettyoujfalu, Pal Hadalik din Szarvas și Vitalie Șalari – primarul de Băcioi, șeful UDSCR, Adrian Merka, primarul de Șinteu, Lasak Benedek, consilierul județean Sorin Motoca și șeful de cabinet al președintelui CJ Bihor, Adrian Șimon, s-au aflat pe lista participanților.
Popa bate obrazul oficialităților
„Felicitări administrațiilor implicate pentru străduința de a ține pasul cu nevoia de dezvoltare a comunităților care au nevoie de comunicare și de logistica aferentă. Azi, când orice cent adus în slujba administrației e rezultatul unui efort, cu atât mai mult e de subliniat stăruința și seriozitatea acestor administrații. Încurajăm colaborarea, comunicarea și promovarea unor asemenea proiecte, care pot fi urmate și de proiecte ce vizează dezvoltarea economică. Și îmi fac datoria să dau exemplu de bună colaborare ceea ce s-a întâmplat pe 23 iunie 2001, când partea română și cea maghiară și-au exprimat voința comună de a demara ceea ce se numea proiectul «Autostrada Transilvania». Felicit partea maghiară pentru susținerea acestui proiect și pentru ramurile de autostrăzi care s-au născut din acest proiect, pentru susținerea proiectului încă de când autoritățile din România nici nu voiau să audă de autostradă. Și e de bătut obrazul oficialităților din România, care se fac că nu văd voința ardelenilor care își doresc această autostradă”, a spus chestorul Senatului, Cornel Popa.
Deputatul Szabo Odon și-a amintit că în urmă cu câtiva ani a participat la Aleșd la un proiect ROHU derulat între spitalele din Berettyoujfalu și Aleșd, cu Ioan Todoca atunci manager de spital.
„Orice asemenea inițiativă apropie administrațiile, oamenii, ne ajută să învățăm unii de la alții. Mă bucur că de la doi parteneri, acum s-a ajuns la cinci. Acest lucru înseamnă că s-a colaborat bine, deoarece parteneriatul a fost extins. Putem învăța și pe alte paliere, de exemplu cum a făcut Ungaria ca să aducă în plus 2,5 miliarde de lei la bugetul consolidat al statului. Noi am propus să adoptăm aceste măsuri transparente, prin care ei au reușit să aducă bani: legarea caselor de marcat direct la Fisc și să nu mai poți emite factură decât de pe site-ul Fiscului. Avem și noi primari destoinici, ca să le putem da idei celor din Ungaria… Doresc să felicit participanții la proiect, și cred că trebuie să ne unim forțele la nivel european pentru programul care se termină în 2020 și pentru a-l menține, cel puțin la același nivel, pe cel care se va derula în perioada 2020-2027. Au fost 200 milioane de euro alocați pe ROHU în această perioadă, și trebuie să spunem că există tendințe ca sumele să fie mai mici. Trebuie să ne unim cu toții ca să menținem Programul ROHU cel puțin la același nivel, fiindcă am avut cu toții de câștigat și sper că vom fi mai eficienți decât în lupta pentru autostradă. România a avut pe foarte puține programe absorbție 100%. Nu 80%, nu 90% , ci 100%. Trebuie să lucrăm pentru ca aceste sume de bani să ne rămână pentru acest program”, a spus Szabo Odon.
Deputatul Ioan Cupșa a insistat, la rândul său, asupra faptului că sintagme precum „«proiecte, programe transfrontaliere» ascund în spatele lor oameni. Dacă un program, un proiect are succes – și acest program a avut – aceasta se datorează aleșilor, oamenilor de aici și din Ungaria, și pe ei trebuie să-i felicităm! Scopul imediat al acestui proiect e să eficientizăm administrațiile locale, astfel încât acestea să satisfacă cetățenii, să le dai satisfacție atunci când întră în contact cu Primăria pentru a rezolva o problemă. Dacă nu vom uita că totul este despre și pentru oameni, atunci toate se vor așeza într-o normalitate pe care ne-o dorim. Fiindcă nu cred că suntem nici debili, nici incapabili să atragem fonduri. Și vreau să anunț că PNL va sta în aceeași bancă cu UDMR pentru a susține Programul ROHU și în perioada 2020/2027”, a asigurat parlamentarul Ioan Cupșa.
„Proiect de importanță istorică”
Așa a caracterizat viceprimarul de Szarvas, Pal Hadalik, proiectul pe care îl derulează împreună cu comunitatea din Aleșd. Aceasta fiindcă este primul proiect derulat de Szarvas pe fonduri transfrontaliere.
Localitatea de peste graniță era înfrățită cu alte trei localități din România, dar niciuna nu era poziționată la graniță, deci nu puteau accesa fonduri transfrontaliere. În 2015, viceprimarul spune că a primit o invitație la o conferință la Aleșd, și atunci l-a cunoscut pe Ioan Todoca, care se afla în campanie electorală.
„Ne-am dat seama că Szarvas și Aleșd au probleme comune. Nu i-am cunoscut pe contracandidații domnului Todoca, dar i-am ținut pumnii să câștige, și imediat ce am aflat că a câștigat am luat legătura și am început să facem proiecte transfrontaliere. Acum au venit și rezultatele, lucrăm și la un proiect cu Șinteul, și vreau să spun că după proiectul cu Aleșdul au mai venit alte cinci proiecte cu localități din România”, a spus viceprimarul de Szarvas.
O experiență inedită, pentru care a subliniat că îi invidiază pe primarii din România și Ungaria, a trăit primarul de Băcioi, Vitalie Șalari, participant în premieră la o conferință de lansare de proiect cu fonduri europene. Valoarea totală a proiectului lansat miercuri la Aleșd este de 362.500 de euro, iar valoarea totală a finanțării FEDER e de 308.125 de euro.
Fiecărui partener din proiect îi revin 72.500 de euro. Chiar dacă suma pare mică, aceasta nu e deloc neglijabilă, constituind „a zecea parte din bugetul de investiții al orașului Aleșd”, așa cum a subliniat primarul Todoca.
În cadrul proiectului vor fi achiziționate echipamente IT, software, vor fi create evenimente care să genereze o platformă solidă de comunicare la nivel tehnic între participanții din România și Ungaria. Printre altele, fiecare partener de proiect va dezvolta diverse activități-pilot, activități care vor contribui la creșterea capacității de a face față provocărilor locale.
De asemenea, partenerii vor crea strategii transfrontaliere și studii comparative pe teme de interes, precum utilizarea instrumentelor moderne de comunicare în relația cu cetățenii sau îmbunătățirea gestionării datelor la nivel local.
Citiți principiile noastre de moderare aici!