Reprezentaţi ai instituţiilor publice bihorene, dar şi ai companiilor private, s-au întâlnit joi cu cei ai Blocului Naţional Sindical (BNS).
Întâlnirea de la Oradea face parte dintr-o campanie pe care BNS a iniţiat-o în urmă cu aproximativ o lună, o campanie care-şi propune să-i aducă la aceeaşi masă, într-o suită de întâlniri care au avut loc şi vor avea loc, pe actorii sociali relevanţi din societatea românească; de la organizaţiile sindicale la cele patronale şi, nu în ultimul rând, reprezentanţii autorităţilor publice.
Această campanie vizează consultarea părţilor interesate pe un ansamblu de norme legislative, respectiv un proiect de lege, completat de o hotărâre de guvern şi de un regulament de aplicare.
Lege inaplicabilă
„Toate vizează consultarea şi informarea angajaţilor, indiferent că sunt salariaţi la o instituţie publică, unde trebuie să respecţi anumire reguli şi anumite proceduri, că sunt salariaţi într-o companie cu capital de stat unde există alte reguli, alte mecanisme, alte constrângeri, sau că sunt salariaţi în companii private. În România de azi nu se operează acest concept european, cu toate că el este obligatoriu. În acest sens, cu un an înainte de aderarea ţării noastre la UE, România a luat directiva europeană care era obligatorie, a tradus-o şi a transformat-o într-o lege. Aceasta este însă cea mai puţin utiliză lege din România. Faptul că în mediul economic, dar şi în instituţiile publice, acest proces de informare, consultare a lucrătorilor se produce foarte rar, sau aproape deloc, duce la comportamente mai puţin pozitive şi de o parte şi de alta, la randamente mai scăzute în activitatea lucrătorilor”, ne-a spus Dumitru Constantin, preşedintele BNS.
Dezbatere publică
Această sesiune de dezbatere publică privind dreptul lucrătorilor la informare, consultare şi co-decizie în întreprindere se realizează în cadrul proiectului intitulat „Etică-eficienţă, transparenţă şi intimitate în cariera din administraţie”.
„În România nu există această cultură în care angajaţii să fie consultaţi şi implicaţi în luarea deciziilor. Această cultură există însă în alte economii care performează. Se regăseşte, spre exemplu, în cultura economiei germane, unde discutăm şi despre co-gestiune, în care salariaţii sunt implicaţi inclusiv în procesul de luare a unor decizii manageriale importante, sau există foarte bine consolidat în cele mai performante economii din UE, ţări în care s-au construit nişte modele care presupun un lucru şi o comunicare mult mai eficiente între capital şi forţa de muncă”, a punctat preşedintele BNS.
Neavând acest mecanisme puse la punct, deoarece legea este inaplicabilă, s-a creat o ruptură între management şi lucrători, spun reprezentanţii sindicaliştilor, care doresc să vină cu un cadru legislativ care să opereze pentru toate tipurile de angajatori din România. Pentru ca acest proiect de modificare legislativă să aibă succes după ce a fost elaborat proiectul de lege, BNS organizează campanii de dezbatere publică în toată ţara. „Îi invităm pe toţi cei care ar trebui să aplice această lege să vină cu propuneri de ameliorare a legii, astfel încât să mergem în Parlament şi să spunem că acest proiect nu este unul făcut pe genunchi, ci este rezultatul unui proces de consultare a sute de directori de resurse umane, a sute de conducători de instituţii”.
La Oradea a fost cea de-a treia reuniune. Debutul consultării a fost la Prahova, iar în urmă cu trei săptămâni a avut loc o întâlnire la Craiova. Următoarea întâlnire urmează să aibă loc cu grupul-ţintă din Iaşi, urmând ca astfel de întâlniri să aibă loc în toate regiunile ţării, până la sfârşitul lunii mai.
Citiți principiile noastre de moderare aici!