Poluarea apelor, în atenţia DAC

2Comentarii
Poluarea apelor, în atenţia DAC
BIHOR - În cadrul proiectului internaţional „Managementul bazinului hidrografic transfrontalier Crişuri-Koros”, judeţul a fost supus unor controale pe tema gospodăririi apelor.

Procesul a început prin consultarea autorităţilor locale, a Agenţiei pentru Protecţia Mediului şi a ONG-urilor, precum şi a publicului din zonele-pilot Aleşd, Auşeu şi Aştileu.
Prima problemă care a intrat în atenţia reprezentanţilor DAC a fost poluarea cauzată de comunităţile umane, dat fiind procentul foarte scăzut al gospodăriilor racordate la sisteme de colectare şi epurare a apelor uzate. „Amenajarea unor depozite ecologice de gunoi şi eliminarea deşeurilor de pe malurile apelor nu mai sunt activităţi de propagandă ecologistă. Aceste măsuri sunt necesare pentru a elimina efectele negative asupra sănătăţii, iar măsurile menţionate anterior pot creşte gradul de siguranţă în caz de ape mari”, a declarat Ioan Oprean, directorul DAC. Astfel, s-a constatat că staţiile de epurare din Ştei, Beiuş, Salonta, Marghita şi Aleşd necesită modernizări, pentru a fi conforme noilor cerinţe europene.

În pericol
La fel de importantă este problema poluării agricole, consideră reprezentanţii DAC. „Pesticidele folosite necesită o mare precauţie, deoarece neglijenţa duce la poluarea apelor şi la mortalităţi piscicole. În Bihor au fost declarate vulnerabile la poluarea cu nitraţi localităţile Oradea, Tinca, Sălacea şi Şoimi. În toate aceste zone este obligatorie aplicarea Codului de Bune Practici Agricole, care înseamnă investiţii în platforme de colectare a gunoiului de grajd”, ne-a comunicat Anca Mihociu, purtătoarea de cuvânt a DAC.

Alte cinci localităţi au fost identificate ca fiind expuse la poluare din cauza activităţilor economice. Cele cinci zone industriale de poluare a apelor sunt Oradea, Ştei, Sudrigiu, Suplacu de Barcău şi Tileagd.

Protejat de inundaţii
Ultima problemă majoră semnalată a fost legată de apărarea în caz de inundaţii. „Judetul Bihor este protejat de inundaţii atât prin acumulările permanente de la Leş, Lugaş şi Tileagd, cât şi prin lucrările hidrotehnice. Cu toate acestea, trebuie să se ia în calcul şi zonele umede, care au rol important în atenuarea viiturilor, în menţinerea diversităţii speciilor, în autoepurarea apelor sau în alimentarea pânzei freatice”, a adăugat Anca Mihociu.

DAC a propus două proiecte pentru crearea de zone umede, unul pe râul Crişul Repede în zona de frontieră şi unul pe râul Crişul Negru, în sectorul Sudrigiu-Tinca, cu scopul de a reduce impactul negativ asupra mediului. Situaţia judeţului Bihor a fost prezentată atât autorităţilor locale, cât şi cetăţenilor, în cadrul unor întâlniri.

Proiectul „Managementul bazinului hidrografic transfrontalier Crişuri-Koros” adună laolaltă experţi din România, Ungaria şi Franţa şi are ca scop protejarea apelor internaţionale şi crearea unui suport informaţional comun pentru managementul Bazinului Crişuri-Koros. Proiectul se va finaliza la sfârşitul lunii iunie.

Monica Mateiu



2Comentarii

Herzlichen Dank für Ihren Kommentar - dieser wird nach einer Prüfung von uns freigeschaltet. Beachten Sie, dass dies gerade an Wochenenden etwas länger dauern kann. Kommentare von registrierten Usern werden sofort freigeschaltet - hier registrieren!

inca 1000 caractere ramase

versiunea HTML a comentariilor