Preferă mâncarea tradiţională

1Comentariu
Preferă mâncarea tradiţională
HUNEDOARA – Unul dintre cele două premii acordate, pentru luna februarie, de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului elevilor participanţi la Concursul de eseuri “Suntem ceea ce mâncăm: Fast food contra mâncare tradiţională a fost obţinut de eleva Dana Moldovan din Hunedoara.

Dana este elevă în clasa a VIII-a B la Colegiul Economic “Emanuil Gojdu” din Hunedoara, iar eseul cu care a câştigat premiul a exprimat opţiunea sa pentru mâncarea tradiţională românească. Hunedoreanca crede că aceasta este mâncarea cea mai sănătoasă pentru oricine şi prin eseul său spune că microundele sunt periculoase pentru sănătate, recomandând tinerilor să evite mâncarea gen Fast – food.

 

Eseul câştigător Suntem ceea ce mâncăm: fast-food vs. mâncare tradiţională (Moldovan Dana) Şcoala: Colegiu Economic “Emanuil Gojdu” Localitatea : Hunedoara Judeţul: Hunedoara Elev: Moldovan Dana Clasa: a – VIII – a B

 

În toate epocile istorice alimentelor li s-au atribuit proprietăţi tămăduitoare, magice, simbolice, religioase etc. Alimentaţia omului este o preocupare a acestuia din cele mai vechi timpuri şi din cele mai diverse domenii de activitate. Veşnicul grăbit “om modern” se îndreaptă tot mai mult spre o alimentaţie din care lipsesc tocmai preparatele tradiţionale. La începutul existenţei sale, omul primitiv îşi procura cele necesare alimentaţiei practicând vânatul şi pescuitul, dar odată cu creşterea populaţiei, necesarul de hrană a crescut la rândul său, producându-se prima revoluţie în agricultură ( cultivarea pământului). O perioadă foarte importantă în istoria alimentaţiei a început atunci când europenii au cultivat pentru prima dată porumbul, cartoful etc. Cotitura cea mai importantă – sau cum o numim noi revoluţia în alimentaţie – a avut loc după primul razboi mondial, începând în SUA, prin super-tehnologizare. Din acel moment au fost puse bazele unei industrii agroalimentare puternice. Au apărut industriile “fast-food”, a conservelor şi a semi-preparatelor, care au cucerit lumea nouă şi, în special, tinerii. Se presupune că ce creşte în regiunea în care ne-am născut conţine o mulţime de elemente protectoare şi imunitare. Cine a mâncat ani de-a râdul numai alimente devalorizate, stropite sau prelucrate în industria alimentară, acela nu va înţelege imediat sfatul meu, asumându-şi riscurile. Mulţi tineri din zilele noastre renunţă cu uşurinţă la a consuma fructe proaspete, consumând sucurile cancerigene din aditiv şi apă. Binenţeles că nu trebuie să consumăm numai banane, legume şi fructe exotice, dar, pe cât posibil, să evităm gustoşii hamburgeri, hot-dogs, etc. de dragul sănătăţii noastre. Cel puţin verdeţurile pe care le folosim (în mâncarea tradiţională) să provină din zona noastră, deoarece aceste mici fabrici ale naturii nu ne vor lăsa baltă atunci când este vorba de sănătate prin forţe proprii. Spunem că oalele sub presiune sunt adevăratele minuni care pregătesc o mâncare sănătoasă, minţindu-ne că nu există pierderi de componente nutritive. Însă noi nu ne hrănim cu rezultatele analizelor chimice, ci cu alternanţe, culori şi iubire. Ceea ce se întâmplă cu agricultura, nu numai la noi în ţară, ci în toată lumea, este un act de dispreţ profund faţă de om. Din cauza unor politici, se uită grija faţă de alimentele date de natură pentru binele consumatorilor. Şi când ne gândim că în fiecare ţară de pe Pământ tocmai agricultorii sunt speranţa viitorului pentru o alimentaţie veritabilă, deoarece numai ei mai au posibilitatea de a produce alimente de calitate în armonie cu legile naturii, fără să dăuneze mediului. Centrele agricole nu îşi permit, de multe ori, din motive economice, să crească fructele pământului şi animalele natural, astfel încât alimentele ce provin de aici să fie într-adevăr naturale şi nu îndopate. Noi, tinerii, ar trebui să ne gândim mai des la ce alimente sunt la noi în ţară şi să ne facem curaj să nu mai cumpărăm ceea ce vedem şi simţim că este fără valoare, fiindcă ştim bine că produsele “fast-food” nu sunt sănătoase, acestea conţinând mulţi aditivi şi antioxidanţi, ce ne pot afecta. În ţările dezvoltate, deşi media de vârstă depăşeşte 80 ani, există o frecvenţă crescută a bolilor cardio-vasculare, a diabetului, având o frecvenţă redusă în ţările în care regimul de viaţă al oamenilor e modest, bazat în special pe vegetale şi peşte. Dacă am fi mâncat întodeauna numai acest gen de alimente (legume şi fructe importate şi iradiate) nu ne-am mai fi bucurat de gustul mâncărurilor originale tradiţionale, care sunt cu mult mai sănătoase. Nu suntem obligaţi să mâncăm iarna numai varză acră, putând consuma legumele şi fructele pe care să le depozităm în condiţii bune. În afară de aceasta, corpul nostru este obişnuit cu anotimpurile şi nu asimilează atât de bine vitaminele şi mineralele în timpul iernii, iar pentru aceasta trebuie să găsim magazinul, aprozarul sau ţăranul care ne va oferi nouă şi familiei noastre ceea ce ne hrăneşte cu adevărat. Este foarte important şi cum alegem ce punem în farfurie, combinaţia legumelor, a cărnii, şi în special a pâinii şi a cerealelor. Acestea sunt substanţe energetice ale omenirii. Nu întâmplător pâinea a intrat în rugăciunea creştinească principală. Să vorbim şi despre psihologia alimentaţiei şi despre tradiţie. Se presupune că “iubirea trece prin stomac”. Dar şi lipsa afecţiunii, tot prin stomac trece. O mâncare făcută de bunica nu este bună numai pentru că ea o găteşte după reţete vechi, ci pentru că ştie ce ne place şi ce nu. Munca plină de iubire din timpul preparării, gândurile afectuoase pentru copii, nepoţi sau prieteni se transferă, pur şi simplu, în mâncare, indiferent ce găteşte, ce cantităţi pune pe masă sau cât a durat gătitul. Într-adevăr, mâncarea tradiţională întodeauna a fost şi sănătoasă. Trebuie să ne decidem din ce categorie facem parte: din cea a fast-food-ului sau din cea a mâncării tradiţionale?!? Eu am hotărât să fiu de partea unei alimentaţii sănătoase, a mâncărurilor făcute acasă sau în restaurante, dar tradiţonale, deoarece îmi doresc să am o minte sănătoasă într-un corp sănătos. Atâta vreme cât cineva ţine la aparenţe, cât timp nu se încrede în instinctul lui, nu va sesiza diferenţa dintre mămăliguţa bunicii cu telemea de oi, gătită cu dragoste şi preparatele cuptoarelor cu microunde, pe care le găsim în orice fast-food. Însă diferenţa există.

Sanda Bocaniciu



1Comentariu

Herzlichen Dank für Ihren Kommentar - dieser wird nach einer Prüfung von uns freigeschaltet. Beachten Sie, dass dies gerade an Wochenenden etwas länger dauern kann. Kommentare von registrierten Usern werden sofort freigeschaltet - hier registrieren!

inca 1000 caractere ramase

versiunea HTML a comentariilor