Presa timisoreana este in urma cu lectiile privind discriminarea

De Delia S. Barbu
Institutul Intercultural Timișoara a prezentat rezultatele unui proiect
Institutul Intercultural Timișoara a prezentat rezultatele unui proiect
Lipsa de acuratețe și obiectivitate, generalizarea sau omiterea de informații relevante sunt doar câteva dintre greșelile făcute de mass media (locală și națională) atunci când vine vorba despre subiectele privind minoritățile, indiferent că este vorba despre migranți, romi, homosexuali sau minorități religioase. Institutul Intercultural Timișoara a prezentat, joi, rezultatele unui proiect ce își propune îmbunătățirea modului de transmitere a mesajelor jurnalistice.

“Cu alte cuvinte: Romii, minorităţile şi migranţii în mass-media”. Acesta este titlul și, până la urmă, mesajul proiectului derulat timp de 15 luni de Institutul Intercultural Timișoara (IIT). „În tot acest timp au fost monitorizate cele mai importante publicații online regionale și naționale, urmărindu-se identificarea celor mai importante articole care fac referință la grupurile minoritare, pentru a se crea o imagine de ansamblu asupra imaginii acestora.

Au fost monitorizate și analizate 2100 articole referitoare la romi, dintre care 1299 au fost articole negative, incorecte. În cazul minorităților naționale, altele decât romii, au fost identificate 1300 de articole, dintre care 470 au fost negative. În cazul migranților – aduși în atenție de IIT – un număr de 300 de articole au făcut referire la ei, iar dintre aceste materiale, 180 au fost incorecte. Din 480 de articole privind minoritățile religioase, 180 au fost negative, iar în cazul minorității sexuale, doar 150 de articole din 400 monitorizate au fost incorecte”, au spus, joi, reprezentanții IIT.

„Cu alte cuvinte”, presa mai are lecții de făcut în ceea ce privește (nu numai) subiectul minorităților. Indiferent dacă lipsa de timp în documentarea jurnaliștilor, presiunile redacționale sau lipsa de pregătire sunt motivele pentru care „a dispărut responsabilitatea presei față de acest subiect”, după cum spunea Mariana Cernicova, profesor la Universitatea Politehnica, situația trebuie îndreptată, sunt de părere specialiștii.

Analiza calitativă a articolelor monitorizate s-a făcut în conformitate cu normele deontologice și a Articolului 4 din Codul deontologic al jurnalistului, conform căruia „Se va menționa rasa, naționalitatea, apartenența la o anumită minoritate numai în cazurile în care informația publicată se referă la un fapt strict legat de respectiva problemă. Ziaristul va evita detalierea unor vicii sau a unor elemente morbide legate de crime”.

Întrebarea este câte redacții mai sunt azi preocupate ca jurnaliștii lor să cunoască aceste reguli, câte își „tapetează” pereții birourilor cu articole din Codul deontologic al jurnalistului? Interesate mai ales ca fiecare angajat să scrie cât mai mult, dacă se poate, redacțiile pun deseori preț pe cantitate în detrimentul calității. Implementat în România de Institutul Intercultural Timişoara, proiectul este co-finanţat de Comisia Europeană şi se desfăşoară în Estonia, Franţa, Italia, Portugalia, România şi Spania.



0Comentarii

Herzlichen Dank für Ihren Kommentar - dieser wird nach einer Prüfung von uns freigeschaltet. Beachten Sie, dass dies gerade an Wochenenden etwas länger dauern kann. Kommentare von registrierten Usern werden sofort freigeschaltet - hier registrieren!

inca 1000 caractere ramase

Citiți principiile noastre de moderare aici !