Presiuni pentru orar non-stop la PTF Săcueni-Letavertes

De Veronica Bursaşiu
2Comentarii
Preşedintele Pasztor Sandor, primarul Mados Attila şi preedintele Pajna Zoltan
Preşedintele Pasztor Sandor, primarul Mados Attila şi preedintele Pajna Zoltan - © Foto: newsbihor
Primarii din Valea Ierului şi omologii lor din Ungaria strâng semnături pentru a determina guvernele celor două ţări ca punctul de trecere a frontiere Săcueni-Letavertes să funcţineze 24 de ore din 24.

Primari din Valea Ierului, omologi de-ai lor din judeţul Hajdu Bihar, subprefectul Iulius Delorean, preşedintele Consliului Judeţean Bihor, Pasztor Sandor, preşedintele Consiliului Judeţean Hajdu Bihar, Pajna Zoltan, comisarul şef de poliţie, Cristian Ţicle, şef sector SPF Diosig, agentul şef adjunct, Rhedey Miklos şi-au dat întâlnire luni la Diosig, gazdă fiind primarul Mados Attila.

Scopul a fost acela de a convinge factorii de decizie din cele două ţări, Guvernele şi Ministerele Afacerilor Interne, că punctul de trecere al frontierei Săcuieni-Letavertes, deschis în 2004, trebuie să funcţioneze permanent. De ce este necesar ca acest punct de trecere al frontierei să fie deschis non-stop? Aceasta fiindcă în loc de 10 km, oamenii sunt nevoiţi să facă peste 100 de km. Dacă vor să plece în Ungaria, bihorenii din Valea Ierului trebuie să facă un ocol de 100 kilometri, pe la Valea lui Mihai sau Borş. Imaginea este aceeaşi şi pentru turiştii care vin din Ungaria spre Valea Ierului. Comisarul şef de poliţie Cristian Ţicle, şeful sectorului SPF Diosig spune că doar în ultimul an traficul a crescut cu 50%. Din perspectiva comisarului şef, investiţia părţii române în acest proiect este doar în resursa umană. „Ar fi necesari 16 oameni pentru ca punctul de trecere al frontierei Săcuieni -Letavertes să funcţioneze non-stop. Adică patru oameni pe tură. Acum sunt doi oameni. Este foarte clar că în cazul în care pe aici vor trece şi autocare un singur om nu poate face faţă. Sunt necesari minim doi oameni pe un sens”, a precizat comisarul şef Cristian Ţicle. Costurile mai mari ar putea fi pe partea ungară, iar ele ţin de infrastructură. Prezent la Diosig, primarul de Letavertes a vorbit despre problemele pe care le întâmpină în aceste momente şi anume despre faptul că pe terenul intravilan din localitatea sa circulă acum 200.000 de maşini, care îngrădesc oarecum accesul proprietarilor de terenuri agricole la loturile lor. Acesta a militat pentru mai multe sensuri giratorii dacă traficul în punctul de trecere al frontierei va creşte. „Dacă vor fi 8-10 autocare în vamă acestea vor obtura o intersecţie. Un astfel de sens giratoriu costă până la 100 de milioane de forinţi”, a spus primarul de Letavertes.

Ce vor oamenii?

„Către Guvernul României/ Ungariei, În atenţia doamnei Carmen Dan, ministru de Interne/Pinter Sandor, vicepremierul Ungariei,

Prin prezenta dorim să vă transmitem cererea cetăţenilor din microregiunea Valea Ierului, zonă situată în nordul judeţului Bihor, prin care se solicită rezolvarea a două probleme majore privind punctul de trecere de frontieră de la Săcuieni-România şi Letavertes-Ungaria şi anume: modificarea programului de lucru actual 7:00-23:00 la program non-stop 0-24; înfiinţarea unui culoar pentru tranzitul autocarelor de capacitate până la 60+1 persoane, actualmente limita fiind de microbuse cu 16+1 persoane. În calitate de Preşedinte al consiliului Judeţean Bihor susţin rezolvarea celor două probleme”, a dat citire actului remis guvernelor din cele două ţări, preşedintele Consiliului Judeţean Bihor, Pasztor Sandor. Documentul este semnat şi de preşedintele Consiliului judeţean Hajdu Bihar, Pajna Zoltan.

sacuieni 3

Deschiderea punctului de trecere a frontierei Săcueni-Letavertes a avut loc în 2004 pe vremea lui Adrian Năstase şi a omologului său socialist Peter Medgyessy. Încă de atunci s-a promis că în cel mult 24 de luni se va finaliza un program de modernizare a tuturor punctelor de trecere a frontirei dintre cele două ţări, care va duce la fluidizarea traficului, precum şi la dezvoltarea relaţiilor economice şi culturale între România şi Ungaria.

„Deschiderea acestui punct vamal de la Săcueni-Letavertes este o dovadă a faptului că, între ţările noastre, există sprijin reciproc. Ne vom strădui ca această frontieră să devină una internă a Uniunii Europene”, declara atunci premierul Ungariei Peter Medgyessy. Şeful Guvernului României, Adrian Năstase considera, la rândul său că punctul de la graniţa româno-ungară se înscrie în logica integrării europene. „Pentru noi, colaborarea între România şi Ungaria este o prioritate. Trebuie să construim punţi de legătură între popoarele noastre. De aceea, trebuie să ajutăm comunităţile locale de lângă frontieră, să încercăm să eliminăm birocraţia şi să-i ajutăm pe oamenii de afaceri să treacă mai uşor de o parte şi de alta a graniţei. Această inaugurare arată că suntem pe drumul cel bun în privinţa integrării europene”, considera Adrian Năstase. Un discurs care e actual şi la un arc de timp de peste 14 ani…

„Mă bucur de prezenţa aici, la Diosig, am pregătit raportul Poliţiei de Frontieră asupra zonei, care arată că pe aici au trecut 6,5 milioane de persoane, adică 2,9 milioane de vehicule. Sunt trei treceri de frontieră pe teritoriul celor două judeţe şi logic cel de la Artand-Borş e cel mai solicitat, condiţii în care omenii caută posibilităţi mai rapide de trecere a frontierei. Este foarte important ca aceste puncte de frontieră să fie folosite la maximum , adică 24 de ore din 24 de ore. Noi vrem să ajutăm şi să grăbim intrarea României în Schengen şi este adevărat că rezolvarea finală a problemei de la frontieră tot acolo va fi, practic trecerea frontierei dintre România şi Ungaria va fi una formală. Până atunci, dorim ca cei care tranzitează pe acolo să aibă cât mai puţine obstacole. Avem speranţa că cererea noastră va fi încununată de succes , că trecerea va fi permanentizată”, a spus preşedintele Hajdu Bihar, Pajna Zoltan.

La rândul său, preşedintele Pasztor Şandor şi-a dorit o abordare „mai adâncă” a problemelor de la punctele de trecere a frontierei dintre cele două ţări, subliniind şi faptul că din punctul său de vedere punctul de trecere de la Mihai Bravu a fost „un eşec”, în ciuda discuţiilor avute la Bucureşti, obstacolele în cale funcţionării acestuia fiind „artificiale”. Aceasta în ciuda faptului că era o alternativă în perioadele de vârf la axa Oradea-Debreţin , nu doar o scurtătură.



2Comentarii

Herzlichen Dank für Ihren Kommentar - dieser wird nach einer Prüfung von uns freigeschaltet. Beachten Sie, dass dies gerade an Wochenenden etwas länger dauern kann. Kommentare von registrierten Usern werden sofort freigeschaltet - hier registrieren!

inca 1000 caractere ramase

Citiți principiile noastre de moderare aici !

versiunea HTML a comentariilor