Primaria Timisoara ofera hrube daramate drept locuinte sociale

De S.P.D.
Reactualizat la:
Aşa arată locuinţele oferite de Primăria Timişoara, pe strada Ispirescu
Aşa arată locuinţele oferite de Primăria Timişoara, pe strada Ispirescu
Fără uşă, fără pereţi, cu tavanul găurit, gata să cadă în capul cui se aventurează sub el. „Înăuntru”, mormane de mizerie, moloz, rumeguş şi miros de şobolani răposaţi, generaţii întregi. Aşa arată locuinţele oferite de Primăria Timişoara, pe strada Ispirescu, tinerilor care provin din casele de copii sau persoanelor cu dizabilități.

Elisabeta Moldovan şi-a petrecut 23 de ani din viaţă în orfelinate şi instituții de tip cămin-spital şi a suferit toate abuzurile imaginabile în sistem: foame, frig, bătăi, umilinţe, abuzuri fizice şi psihice. De 10 ani are depus la Primăria Timişoara dosarul în care solicită repartizarea unei locuinţe sociale. Deşi obişnuită cu nedreptatea, tânăra a fost şocată când a văzut „locuinţa” care i-a fost repartizată.

Chiar şi intrarea în curtea imobilului de pe strada P. Ispirescu nr.1 a fost un circ şi-o aventură, deşi s-a convenit între Primărie şi locatari, un program de vizitare, în zilele de marţi şi joi. Supărat tare, unul dintre colocatari şi-a scos pe geam copilul, spre stradă, şi s-a declarat, cu ţipete, terorizat de vizitele în curtea comună. A fost nevoie de intervenţia unui poliţist şi a unui jandarm pentru ca omul să deschidă poarta şi să permită accesul în spaţiile comune. Calmat de negocierile cu poliţistul, locatarul şi-a dat la iveală of-ul şi supărarea: „e mare agitaţie cu „locuinţele” astea care nu sunt de fapt de locuit. Apar tot felul de indivizi, inclusiv nişte arabi, alteori ţigani, cu maşini şi bani, nicidecum cazuri sociale, care vor să pună mâna pe spaţii. În mod clar, cineva care e caz social nu are cum să locuiască aici”.

În această privinţă, vecinul de curte are perfectă dreptate: cele două „locuinţe” sunt niste hrube insalubre, dărâmături periculoase, lăsate de izbelişte de mulţi ani. În prima locuinţă, tavanul este căzut, trestia care susţinea cândva tencuiala atârnă spre „podea” (inexistentă şi ea), ziduri interioare nu mai există, grămezi de cărămizi, mortar, rumeguş şi mizerii „mobilează” interiorul. La cea ce-a doua locuinţă supriza este şi mai mare: după spusele vecinului din curte, aceasta nu are, pur şi simplu, uşă de intrare. Iar asta pentru că, susţine omul, uşa îi aparţine, în cartea funciară, lui, deşi între proprietatea lui şi locuinţa socială nu există un zid de separaţie. Altfel spus, municipalitatea s-a intabulat pe o locuinţă fără acces. Omul şi-a depozitat lucruri acolo şi şi-a încuiat uşa care îi aparţine.

Asociaţia Ceva de Spus a luat cu satisfacţie şi încredere la cunoștință faptul că există o locuință socială disponibilă pentru tinerii care provin din casele de copii, aşteptările noastre vizând-o pe Elisabeta Moldovan, chiar dacă pe lista de priorități erau înscrise mai mult de 200 de persoane înaintea ei, ne-a relatat Raluca Popescu, care a venit în căruciorul cu rotile de care este dependentă, ca să vadă „casa” propusă. La faţa locului însă, entuziasmul nostru s-a transformat subit în indignare şi dezamăgire: „locuinţele” propuse sunt nişte dărâmături mizere, cu pereți lipsă și tavan căzut, adăposturi bune cel mult pentru şobolani, spune, revoltată, tânăra.

„Am petrecut 23 de ani în diferite orfelinate și instituții de tip cămin-spital și am dosarul depus la Primărie de 10 ani. Cu nerăbdare am așteptat ziua în care să pot vizita locuința oferită de către Primăria Municipiului Timișoara. Știam că locuința nu va fi una dotată, dar speram că totuși va fi locuibilă. Am un loc de muncă și speram că o voi putea renova cu timpul. Nu mă așteptam la o asemenea locuință infernală care nu are toți pereții și în care nu poți avea o viață decentă. Ca să renovez acea casă ar trebui să lucrez o viață întreagă şi tot nu ar ajunge” ne-a declarat Elisabeta Moldovan, autoreprezentant și copreședinte al Asociației ”Ceva de Spus”.

”În momentul în care am văzut în ce hal arăta locuința, m-a cuprins un sentiment de furie. Este inacceptabil ca municipalitatea să-și bată joc în asemenea hal de persoanele care nu își permit o chirie sau să-și cumpere o locuință. Deși în anunțul Primăriei exista specificat că necesită renovare, acea locuință socială pentru tinerii din casele de copii necesită reconstrucție. Există doar 3 pereți, locuința e fără încălzire, fără compartimentare. Sunt doar 3 pereți, un acoperiș și foarte multă mizerie. Mă întreb eu, oare de unde ar avea un asemenea tânăr bani să reconstruiască acest…grajd. Estimez că renovarea acestei construcții ar fi cât costul unei garsoniere, sau poate chiar mai mult” a declarat Zoltán Szövérdfi-Szép, persoană de suport al grupului „Ceva de Spus”, cu experiență în construirea și renovarea locuințelor, centrelor pentru persoane cu dizabilități.

„Am fost <<liniștiți>> de către lucrătorii Primăriei cu argumentul că cealaltă locuință pentru cazuri sociale arată și mai rău. Într-adevăr acea construcție are și tavanul căzut, grinzile erau la vedere, iar mizeria și molozul din interior depășea cantitatea din locuința cealaltă. Nu înţeleg unde este discernământul celor care pun pe lista locuinţelor sociale disponibile asemenea ruine. Ştim că nu sunt bani şi că Primăria nu are destule locuinţe sociale, dar nu putem accepta bătaia de joc”, mai spune Szövérdfi-Szép.

Prima reacţie a autorităţilor a apărut…pe reţeaua de socializare Facebook, acolo unde viceprimarul Dan Diaconu dă următoarea explicaţie: „suntem obligaţi din punct de vedere legal să alocăm şi să afişăm aceste spaţii, chiar dacă arată cum arată, scriptic ele sunt ” locuinţe”. Ceea ce arăţi, bănuiesc că e P. Ispirescu, şi am spus de la început că pot fi repartizate cu condiţia reparării lor de viitorul chiriaş, tocmai pentru că investiţia nu se justifică pentru primărie. Dacă totuşi cineva îşi asumă reparaţiile, cu dragă inimă le dăm. Să ştii însă că sunt puţine cele care arată aşa, dar repet, obligaţia legal e de a le afişa”. Aşadar, după o anumită logică, renovarea/reconstruirea nu se „justifică” pentru Primărie, dar ea s-ar putea justifica pentru un tânăr ieşit din orfelinat, pentru o persoană cu dizabilităţi sau pentru alt caz social, care apelează la Primărie tocmai pentru că nu are alte posibilităţi.

Asociația ”Ceva de Spus” este formată din autoreprezentanți, un grup mixt de persoane cu dizabilități intelectuale și fizice, cu scopul de a îmbunătăți calitatea vieții persoanelor cu dizabilități. Printre campaniile pe care le-a derulat se numără cea care a dus la dispariţia plăcuţelor cu enunţuri discriminatorii în Parcul Copiilor şi în alte locuri publice din Timişoara.



0Comentarii

Herzlichen Dank für Ihren Kommentar - dieser wird nach einer Prüfung von uns freigeschaltet. Beachten Sie, dass dies gerade an Wochenenden etwas länger dauern kann. Kommentare von registrierten Usern werden sofort freigeschaltet - hier registrieren!

inca 1000 caractere ramase

Citiți principiile noastre de moderare aici !