Primele bazine de înot – la Săcueni şi Nucet

Primele bazine de înot – la Săcueni şi Nucet
Consiliul Judeţean s-a angajat să finanţeze bazine semiolimpice în toate oraşele judeţului. Se speră la sprijinul Guvernului.

La Săcueni şi Nucet vor apărea primele bazine didactice de înot, pe care Consiliul Judeţean este dispus să le finanţeze prin structura numită Agenţia de Dezvoltare Durabilă (ADD). Această structură a fost creată de CJ Bihor special pentru a susţine proiectele convenite cu municipiile şi oraşele din Bihor, altele decât Oradea.

Aceste bazine didactice de înot sunt semiolimpice, având 25 m lungime şi 12,5 m lăţime. Adâncimea lor este de 1,6 m. Pe lângă piscina semiolimpică, Bazinul de la Săcueni va avea în plus un bazin de înot pentru copii şi are un cost estimativ de 4,3 milioane de lei. În schimb, cel de la Nucet va fi standard, cu un bazin semiolimpic, estimat la 3,4 milioane de lei plus TVA.

Diferenţa Săcueni – Nucet

La Săcueni sunt peste 2.300 de copii care ar putea învăţa înotul şi nu ar mai fi nevoie de naveta în Ungaria, la Letavertes, conform spuselor primarului Beres Csaba. În schimb, la Nucet există o problemă cu lipsa populaţiei. Acolo, la Nucet, conform datelor primarului Mircea Tuduce, sunt doar 320 de copii. Însă mizează pe faptul că bazinul va fi atractiv şi celor veniţi din comunele apropiate, precum Câmpani şi chiar din Alba, din zona Arieşeni.

Conducerea Consiliului Judeţean are, însă, un mesaj clar pentru primării: odată finalizate investiţiile, vor avea sarcina de a le întreţine din resurse proprii! Iar varianta închiderii bazinelor din lipsa rentabilităţii este exclusă, subliniază preşedintele Pasztor. De altfel, Pasztor speră că valoarea estimată a bazinelor va fi coborâtă cu măcar 20 – 25%, la licitaţii. Liderul PSD Bihor, vicepreşedintele CJ Ioan Mang, subliniază că iniţiativa Consiliului Judeţean Bihor, prin structura ADD, este o premieră pe ţară. Până acum au fost doar programe naţionale eşuate… „Am primit telefoane de la colegi din ţară, care au dorit să ştie cum dorim să facem, ca să facă şi ei. Este nevoie mare să le oferim condiţii elevilor, să aibă oră de sport în care să înveţe să înoate”, declară liderul PSD Bihor.

Primăriile le vor gospodări

Bazinele de la Săcueni şi Nucet au fost urcate deja pe SEAP pentru achiziţia proiectului tehnic şi al execuţiei. Cu excepţia Aleşdului şi a Vaşcăului, toate celelalte municipii şi oraşe din judeţ au deja întocmite studiile de fezabilitate pentru realizarea bazinelor olimpice: la Marghita, Salonta, Beiuş, Ştei şi Valea lui Mihai. La Aleşd şi Vaşcău sunt probleme cu terenul, transmite conducerea CJ Bihor.
Din cele nouă primării, şase au optat pentru varianta bazin semiolimpic + bazin pentru copii, şi doar trei pentru varianta standard.

bazine-semiolimpice-1

„3 milioane plus TVA este valoarea standard pe care este dispus CJ Bihor să o susţină. Diferenţa o asigură autorităţile locale. De asemenea, parcarea, trotuarele, împrejmuirea, iluminatul, racordurile sunt asigurate de autorităţile locale”, precizează Pasztor. Cum, însă, efortul financiar asupra bugetului judeţean este unul prea mare, vicepreşedintele Ioan Mang mizează pe preluarea financiară a proiectului judeţean de către Guvern. După care, primăriile vor trebui să îşi gospodărească întreţinerea. „Toată întreţinerea o vor suporta primăriile, circa 4.000 de euro lunar. Costurile vor fi acoperite în cea mai mare parte a lor din veniturile încasate în urma folosirii acestor bazine. Bănuiesc că în timpul orelor de sport accesul nu va fi cu plată, dar în rest, probabil că va intra într-un regim cu plată”.

CJ dă, dar aşteaptă ajutor

Până acum, CJB a prins 2 milioane de lei în bugetul propriu pentru acest proiect. Pentru începutul anului şcolar 2018 – 2019, preşedintele Pasztor este optimist. Liderul UDMR de la Judeţ crede că până atunci două bazine vor fi terminate şi pentru alte două va fi fost începută deja construcţia.

Arhitectul Cosmin Falub a precizat că designul pentru bazine este unul universal, că în proiectare s-au folosit materiale comune, pentru a scădea costurile şi timpul de construcţie. „Vor fi ziduri cu zidărie şi beton, iar acoperişul metalic. Am încercat să nu venim cu materiale noi, pe care să nu le găsim pe piaţă”, a subliniat arhitectul.



18Comentarii

Herzlichen Dank für Ihren Kommentar - dieser wird nach einer Prüfung von uns freigeschaltet. Beachten Sie, dass dies gerade an Wochenenden etwas länger dauern kann. Kommentare von registrierten Usern werden sofort freigeschaltet - hier registrieren!

inca 1000 caractere ramase

versiunea HTML a comentariilor