Pro şi contra tramvaielor berlineze

Decizia municipalitatii de a achizitiona tramvaie second-hand prin negociere directa, de la regia de transport din Berlin, a stârnit un razboi al nervilor. Prefectura a înaintat o actiune de contencios administrativ împotriva Consiliului Local, demersul sau având succes.

Tribunalul Bihor a hotarât anularea celor doua hotarâri ale CL, prin care se aproba achizitionarea de catre OTL a 23 de tramvaie articulate tip Tatra KT4 D. Primaria a anuntat deja recurs. Despre oportunitatea achizitionarii acestor tramvaie am discutat cu viceprimarul Mihai Groza, cel care a negociat cu nemtii pretul tramvaielor, si cu prefectul Ilie Bolojan. 1. Sunt aceste tramvaie asemanatoare altora, achizitionate de catre alte primarii din tara?

M.G.: Se face o confuzie majora, fie din cauza lipsei informatiei, fie din rea-vointa. Tramvaie modernizate, de genul celor din Berlin, nu exista la noi în tara. Nu poti compara modernizatele din Berlin cu cele care ruleaza în tara. 90% din partea tehnica este modernizata. Toata partea de tractiune si de manevra a fost schimbata la aceste tramvaie, la fel si toata partea de actiune. Recuperatorul de energie montat pe aceste tramvaie, chopper-ul, face ca tramvaiul sa îsi acopere costurile de achizitie numai din economia de curent realizata.

I.B.: Sunt asemanatoare prin anii de fabricatie – anii ’80 – si prin faptul ca au fost modernizate în anii ’90. O modernizare presupune foarte multe lucruri. Tramvaie asemanatoare au fost achizitionate la Iasi si la Craiova, la preturi considerabil mai mici, valori în jurul a 10.000 de euro pe bucata. Am trimis adrese pentru detalii la regiile de transport din aceste municipii, pentru a documenta situatia.

2. Care este durata de viata a tramvaielor berlineze, având în vedere faptul ca au aceeasi vârsta cu cele care circula acum în Oradea, care sunt bune de casat într-un an, respectiv doi?

M.G.: Modernizarea le asigura o durata de viata de cel putin 10-15 ani. Cele din Berlin, la germani aflate înca în trafic, pot circula pâna în 2015. Aceste tramvaie constituie circa 50% din parcul regiei de transport din Berlin, aflate înca în trafic.

I.B.: Nu e treaba Prefecturii Judetului Bihor sa verifice acest aspect.

3. Era prevazuta o expertiza tehnica înainte de tranzactie? Cât timp au rulat în Berlin dupa modernizare?

M.G.: Cu siguranta ca ar fi urmat o expertiza tehnica, înainte de a plati banii, imediat dupa ce am fi primit acordul Legislativului local. Au rulat din 1990 pâna acum.

I.B.: Daca exista o expertiza tehnica, aceasta trebuia prezentata în instanta de contencios administrativ. Nu a fost nici o expertiza, reprezentantii Consiliului Local au venit în fata instantei doar cu o expunere de motive.

4. Ce se întâmpla daca afacerea cade? Cine credeti ca ar trebui sa-si asume raspunderea si la ce maniera?

M.G.: Se întâmpla ca orasul va ramâne fara tramvaie. Bineînteles ca cineva va trebui sa îsi asume raspunderea, daca nu altfel, atunci macar ca deficit de imagine publica. Daca si instanta se înseala? Voi merge personal sa reprezint Consiliul Local si Primaria la urmatoarea instanta.

I.B.: Din punctul de vedere al documentelor pe care Primaria le-a anexat la dosar, rezulta ca termenul convenit cu berlinezii pentru perfectarea acordului a fost deja depasit în 30 octombrie a.c. Fiecare ne asumam raspunderea pentru actiunile întreprinse în exercitiul functiei. Însa sunt „convins” ca se vor gasi suficienti cumparatori ai tramvaielor berlineze la acest pret (67.000 euro pe tramvai – n.r.). Daca, asa cum s-a spus, cei din Szeged doresc sa achizitioneze tramvaiele berlineze, eu a doua zi îmi dau demisia.

5. De ce credeti ca s-a insistat pe varianta procesului între cele doua institutii, în loc sa se mearga pe o eventuala licitatie internationala sau pe cereri de oferta de la mai multe regii de transport?

M.G.: Noi am insistat pentru ca aveam garantia ca suntem în legalitate, dupa o scrisoare primita de la Ministerul Finantelor, care ne permitea sa mergem pe varianta negocierii directe. Daca nici macar reprezentantul Guvernului nu are un cuvânt destul de greu în tara asta, ce mai pot eu sa spun?

I.B.: Optiunea a fost a Primariei. Întrebati-i pe cei care au decis treaba asta. De ce nu au studiat piata româneasca? Potrivit Ordonantei nr. 60/2001, art. 12, lit. g, pentru ca modalitatea în care a procedat CL sa fie legala, trebuia sa avem de-a face cu o oportunitate de scurta durata si pretul mult sub cele practicate pe piata, ceea ce nu a fost cazul.

Calin Corpas si Cristina Ghilea