Risc major de executare silită pentru România în disputa cu frații Micula

De Veronica Bursaşiu
7Comentarii
Frații Micula nu cedează în disputa cu statul român
Frații Micula nu cedează în disputa cu statul român
Frații Micula nu recunosc faptul că statul român a plătit sumele pe care le-a dispus instanța, în compensare cu datoriile pe care le aveau firmele patronate de ei.

În virtutea acestui fapt, oamenii de afaceri au demarat proceduri de executare silită în Statele Unite ale Americii, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, în Marele Ducat al Luxemburgului și în Regatul Belgiei. Executarea silită ar putea fi dispusă și în țară, deoarece instanța a repus pe rol și a acordat termen pentru 4 septembrie 2019, unei cauze care are ca obiect executarea silită a statului român.

Patru milioane de euro au costat până acum statul român, numai pentru a se apăra în străinătate, în procesele cu frații Micula. La care se adaugă o lovitură primită recent în justiție. Tribunalul Uniunii Europene a anulat decizia Comisiei Europene ce dispunea recuperarea ajutorului de stat, considerat ca fi acordat ilegal de statul român, fraților Micula.

Decizii fără precedent

În situația creată, și fără a exista o practică clară de acțiune în situații de acest fel, Ministerul Finanțelor Publice apreciază că, „în lipsa unei interdicții legale la nivelul Uniunii Europene, există riscul ca România să fie obligată să restituie sumele încasate necuvenit în temeiul acestui nou raport juridic, respectiv suma de 472.796.555,24 lei încasată în data de 7 aprilie 2015”.

În documentul prezentat de Ministerul de Finanțe în ședința de Guvern se vobește despre „ un risc major de executare silită a României în ipoteza în care Comisia Europeana nu obține o suspendare a efectelor hotărârii Tribunalului Uniunii Europene din 18 iunie 2019 sau nu emite rapid o nouă decizie de recuperare”.

Asistăm practic la o răsturnare de situație în procesul pe care Frații Micula îl au cu statul român. După ce în februarie statul român obținuse o decizie favorabilă în disputa cu oamenii de afaceri bihoreni, acum frații Micula ar putea băga România în faliment. În acești termeni s-a discutat situația în ultima ședință a Guvernului României, conform unui document pe care presa centrală îl atribuie ministrului de Finanțe Orlando Teodorovici.

În februarie, statul român a obținut o soluție favorabilă după ce o altă decizie stabilea că România ar fi trebuit să le plătească despăgubiri de circa 250 milioane euro pentru că a încălcat tratatul bilateral de protejare reciprocă a investițiilor dintre România și Suedia, semnat în 2003.

Prin semnarea acestui acord bilateral, România s-a angajat să protejeze investițiile suedeze făcute pe teritoriul statului român, să creeze și să mențină condițiile favorabile pentru investițiile efectuate de investitorii suedezi- frații Micula au dublă cetățenie, română și suedeză, să protejeze pe teritoriul său aceste investiții. Despăgubirile materiale solicitate de oamenii de afaceri au fost de 613 milioane euro, prejudiciu efectiv, și dobânzi calculate la o rată a ROBOR plus 5%.

România a ajuns în această situație, să invoce un potențial faliment, după ce Comisia Europeană a obligat România să rupă contractul bilateral cu Suedia, pentru investiții, semnat în anul 2003 pentru că încalcă normele în vigoare.

România s-a văzut, în acest context atacată în instanțele internaționale atât de oamenii de afaceri din Bihor, care au dus statul român în fața Curții de Arbitraj de la Washington, cât și de Comsia Europeană care a dus România în faţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, considerând că țara noastră nu și-a respectat obligaţia de a recupera în integralitate de la grupul de firme patronat de cei doi frați ajutoare de stat de 92 de milioane euro.

Împotriva Deciziei Comisiei Europene din 30 martie 2015, oamenii de afaceri bihoreni și societățile patronate de ei au introdus acțiune în anulare la Tribunalul Uniunii Europene.

De-a lungul timpului balanța a înclinat când între oamenii de afaceri, când spre statul român, în joc intrând compensări de datorii și executări.
A fost o încercare din partea fraților Micula să pună în executare o decizie a Centrului Internațional de Reglementare a Disputelor privind Investițiile de pe lângă Banca Mondială, prin care România trebuia să le dea despăgubiri în valoare de 250 milioane dolari pentru încălcarea tratatului bilateral de protejare reciprocă a investițiilor dintre România și Suedia. Despăgubiri pe care statul român a spus că le-a plătit, parțial, „prin compensarea daunelor cu taxele datorate de European Food SA”, suma compensată fiind de 76 milioane euro.

Statul român a întrebat Comisia Europeană care e modalitatea de a plăti restul banilor, iar profit.ro scrie că în cele din urmă suma datorată de statul român a fost stinsă, în cursul lunilor ianuarie-februarie 2015, atunci când conturile Ministerului Finanțelor Publice au fost executate silit și sumele rezultate au fost virate în contul Biroului de Executori Judecătoresti Mazilu si Asociații.

Oamenii de afaceri, nu au agreat maniera în care statul român a ales să compenseze datoriile și au încercat să obțină soluții favorabile la Autoritatea de Punere în Executare din Suedia, cât și la o instanță civilă din capitala Suediei. Demersul a eșuat, instanțele din Suedia invocând tratatele de cooperare sincere cu UE, cât și faptul că soluționarea favorabilă a cererii oamenilor de afaceri din Bihor ar fi de natură să submineze deciziile Comisiei Europene.

„În Suedia, legislația europeană are prioritate în ordinea juridică față de Convenția ICSID de la Washington, iar instanțele suedeze au obligația de a apăra legislația UE și de a acționa pentru aplicarea ei eficientă”, se arăta atunci în hotărârea instanței din Suedia.

Prin decizia Tribunalului Uniunii Europene, roata justiției s-a întors în favoarea fraților Micula, decizie prin care practic specialiștii Uniunii Europene sunt lăsați fără replică, deci Comisia Europeană poate depune apel până în 29 august.

Cel puțin asta reiese în urma discuțiilor avute la sediul Reprezentanței Permanente a României cu specialiști ai Direcției Generale Concurență, reprezentanți ai serviciul juridic al Comisiei Europene, reprezentanți ai Consiliului Concurenței și atasați ai Reprezentanței Permanente. Concluzia a fost că „Direcția Generală Concurență nu are încă o strategie clară în materia modului în care va aborda cauza”.



7Comentarii

Herzlichen Dank für Ihren Kommentar - dieser wird nach einer Prüfung von uns freigeschaltet. Beachten Sie, dass dies gerade an Wochenenden etwas länger dauern kann. Kommentare von registrierten Usern werden sofort freigeschaltet - hier registrieren!

inca 1000 caractere ramase

Citiți principiile noastre de moderare aici !

versiunea HTML a comentariilor