Robu vrea opt milioane de euro pentru reabilitarea termica a blocurilor din Timisoara

De Bogdan Marta
Reactualizat la:
Robu vrea opt milioane de euro pentru reabilitarea termica a blocurilor din Timisoara
Robu vrea opt milioane de euro pentru reabilitarea termica a blocurilor din Timisoara
Primarul Timişoarei, Nicolae Robu, a anunţat, joi, că municipalitatea doreşte să obţină circa opt milioane de euro din fonduri europene pentru reabilitarea termică a blocurilor. Spre deosebire de anii trecuţi, strategia primăriei este reabilitarea termică a blocurilor de pe o stradă întreagă.

„De îndată ce am aflat că va exista un program european pentru reabilitarea blocurilor, cu finanţare importantă, circa 160 de milioane de euro la nivel naţional, am declanşat pregătirea proiectului Timişoarei. O să vă miraţi când vă voi spune că vom merge pe străzi întregi, nu vom mai reabilita blocuri disparate. Şi avem în lucru pregătirea acestui proiect pe toate străzile principale ale oraşului şi, în orice caz, toate intrările în oraş.

Deci va fi un proiect spectaculos. Sper ca din această sumă – 160 de milioane – din care a opta parte, circa 20 de milioane va reveni Regiunii 5 Vest, Timişoara să reuşească să obţină cel puţin şapte, poate chiar opt milioane de euro. Şi din aceşti bani vom reuşi să reabilităm un număr foarte mare de blocuri, astfel încât angajamentul electoral de a reabilita cel puţin 200 de blocuri să fie atins”, a spus Robu.

La nivel naţionat proiectul va beneficia de un buget total de 304 milioane euro, din care 150 milioane euro provin din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), iar 154 milioane euro reprezintă contibuţia naţională asigurată din bugetul de stat, bugetul autorităţilor locale şi, la solicitarea Comisiei Europene, contribuţii ale asociaţiilor de proprietari. Blocurile eligibile pentru acest proiect trebuie să fi fost construite în intervalul 1950-1990.

Update. Petru Olariu, împuternicit FALT: Trebuie găsite soluţii pentru a ajuta şi restul asociaţiilor

Noul program de reabilitare termică va crea, aproape sigur, discuţii între municipiile care ar putea beneficia de sprijin, dar şi între asociaţiile din acelaşi oraş. De ce să beneficieze o singură stradă şi alte blocuri nu? Există criterii clar stabilite despre cum vor fi acordate fondurile? Cum se vor distribui banii pe regiuni? Toate aceste întrebări nu au deocamdată un răspuns. Cert este că asociaţiile de proprietari trebuie să depună cererile de finanţare la primării, iar acestea vor depune solicitările la Agenţiile de Dezvoltare Regională în a căror rază teritorială sunt, în cazul Timişoarei ADR Vest.

Cei de la Primăria Timişoara au anunţat deja că strategia ce va fi adoptată presupune reabilitarea blocurilor de pe o singură stradă. Este clar pentru toată lumea că nu sunt bani destui pentru toată lumea. Ceea ce va crea probleme legate de alocarea banilor. Cine nu va fi pe stradă principală ar putea fi dezavantajat.

Petru Olariu, împuternicit al Comitetului Director al Federaţiei Asociaţiilor de Locatari Timişoara, consideră că trebuie găsite modalităţi, la nivel local, prin care să fie sprijinite şi alte asociaţii nu doar cele care intră în noul program de reabilitare termică. „Da, într-adevăr, primăria are ca strategie să reabiliteze o stradă, pe arterele principale. Dar nu poţi să ignori restul asociaţiilor, acestea de ce să fie dezavantajate? Eu cred că, în acest moment aşa gândesc ca fiind cea mai bună soluţie, ar trebui adoptată o hotărâre de consiliu local prin care pentru restul asociaţiilor să fie create o serie de facilităţi. Dacă în codul fiscal se prevede că se pot acorda scutiri de la impozit pe şapte ani, atunci să se dea acea scutire pe perioada respectivă. Desigur, pentru cei care investesc în reabilitare, în limita sumelor folosite. Sprijinul ar compensa din lipsa fondurilor pentru toată lumea, iar blocurile ar putea fi reabilitate. Doar ca primăria să ia o asemenea decizie favorabilă şi, mai mult, să o şi respecte!”, ne-a declarat Petru Olariu.

Conform anunţului celor de la Ministerul Dezvoltării, cei care se vor ocupa de noul proiect, de la buget vor fi suportate 60% din sumele necesare. Restul de 40 de procente de cofinanţare trebuie plătite de către administraţia publică şi asociaţia de proprietari. „Aceste sume pot fi împărţite în funcţie de veniturile proprietarilor: acolo unde mai mult de jumătate dintre proprietarii din clădire au un venit mediu net lunar pe membru de familie sub echivalentul a 150 de euro, contribuţia asociaţiei va fi de 10%; în cazurile în care mai mult de jumătate dintre proprietarii din clădire au un venit mediu net lunar pe membru de familie sub echivalentul a 350 de euro, contribuţia asociaţiei va fi de 20% şi evident, contribuţia va fi mai mare, respectiv de 30%, acolo unde veniturile sunt sub echivalentul a 500 de euro”, a declarat Eduard Hellvig, ministrul dezvoltării regionale şi turismului.

Anunţul ministerului mai spune că finanţările sunt destinate blocurilor de locuinţe construite între 1950 şi 1990 în care locuiesc categorii sociale vulnerabile şi familii cu venituri reduse. Aceste criterii fac parte integrantă din proiectul de finanţare oferit prin intermediul Fondului European de Dezvoltare Regională, de unde provin banii de la UE. Rămâne de văzut cum va face primăria ca blocurile de pe arterele principale să fie mai „defavorizate” decât cele aflate pe restul străzilor.



0Comentarii

Herzlichen Dank für Ihren Kommentar - dieser wird nach einer Prüfung von uns freigeschaltet. Beachten Sie, dass dies gerade an Wochenenden etwas länger dauern kann. Kommentare von registrierten Usern werden sofort freigeschaltet - hier registrieren!

inca 1000 caractere ramase