Romania asteptata la raport

Romania asteptata la raport
Pana la 31 martie, Comisia Europeana asteapta de la Romania primul raport privind progresele inregistrate in justitie.

In cazul in care Romania nu indeplineste cele patru obiective mentionate in decizia adoptata la 13 decembrie 2006, Comisia poate aplica masuri de salvgardare.

Purtatorul de cuvant al CE, Friso Roscam Abbing, spune ca „vom urmari in mod special cele patru obiective reglementate foarte clar si vom intocmi pana in iunie un raport. Atunci vom comenta… nu despre nume sau despre evenimentele politice interne ale Romaniei, ci despre fapte”.

Ce obiective si-a asumat Guvernul

In baza deciziei CE din 13 decembrie 2006 care stabileste un mecanism de cooperare si verificare a progreselor Romaniei in privinta obiectivelor vizand reforma judiciara si lupta impotriva coruptiei, raportul va fi prezentat de Romania in fiecare in an pana in data de 31 martie, timp de 3 ani de la data intrarii in vigoare a Tratatului de Aderare la Uniunea Europeana – 1 ianuarie 2007.

Pe baza acestui raport cu putere juridica si a constatarilor facute de Comisie, articolul 2 din aceeasi decizie a CE prevede ca Executivul de la Bruxelles va comunica Parlamentului si Consiliului in prima parte a lunii iunie propriile constatari. Comisia se obliga sa raporteze cel putin o data la sase luni si ori de cate ori este nevoie despre situatia din sistemul judiciar romanesc.

In cazul in care Romania nu indeplineste cele patru obiective mentionate in decizia adoptata la 13 decembrie 2006, atunci Comisia poate aplica masuri de salvgardare pe baza art. 37 si 38 din Tratatul de Aderare.

Printre aceste masuri se numara inclusiv posibilitatea ca statele membre sa nu recunoasca si execute sentintele judecatoresti si mandatele de arestare (emise pentru cetateni europeni, n. red).

Este vorba de asa numita clauza sectoriala pe justitie, aplicabila in cazul in care unul dintre urmatoarele patru obiective nu sunt atinse de Romania:

I. Mai multa transparenta si eficienta in functionarea Consiliului Superior al Magistraturii, precum si monitorizarea impactului Codurilor de Procedura Civila si Penala.

II Al doilea obiectiv este infiintarea Agentiei Nationale de Integritate in scopul verificarii declaratiile de avere, incompatibilitatilor si conflictelor de interes ale demnitarilor.

III In al treilea rand, continuarea investigatiilor impartiale in cazurile de coruptie la nivel inalt.

IVA patra cerinta este prevenirea si combaterea coruptiei la nivelul administratiei locale.

Ce s-a facut si ce nu in cele patru domenii monitorizate?

La aspecte negative, se inscrie avizul negativ dat propunerii de modificare a Legii privind unele masuri pentru accelerarea combaterii coruptiei. Propunerea Guvernului stipula ca urmarirea penala, in cazurile de coruptie, sa fie efectuata in termen de un an, cu posibilitatea prelungirii acestuia cu inca sase luni.

In situatiile in care urmarirea penala nu ar fi fost finalizata cu trimiterea in judecata prin rechizitoriu, cauzele pendinte s-ar fi trimis instantei pentru verificare.

Motivatia CSM, si anume ca introducerea acestor termene ar institui o „presiune psihologica” asupra organelor de urmarire penala, presiune care ar influenta negativ exercitarea rolului activ de catre acestea si implicit ar aduce atingere scopului penal, nu se justifica, avand in vedere timpul deja foarte extins in care se propunea solutionarea dosarelor de urmarire penala.

In privinta legii Agentiei Nationale de Integritate, senatorii nu sunt dispusi sa o adopte prea curand, in ciuda ultimelor eforturi ale Guvernului si a cererii presedintelui CE, Jose Manuel Barroso, in timpul vizitei de la Bruxelles cu Traian Basescu. Din proiectul de lege al Agentiei a fost eliminata atributia de a controla incompatibilitatile, ceea ce contravine deciziei CE cu privire la ANI.

In ceea ce priveste ultimele doua conditii, mai precis continuarea luptei impotriva coruptiei la nivel inalt si administrativ rezultatele concrete sunt urmatoarele: Departamentul National Anticoruptie a trimis in judecata in 2006, 7 parlamentari, 2 secretari de stat si un membru al guvernului.

De asemenea s-au trimis in judecata si dosare „mari” ale unor oameni de afaceri banuiti de fapte de coruptie, insa instantele judecatoresti nu functioneaza cu celeritate (intr-un dosar celebru, s-au inregistrat nu mai putin de 7 termene de amanare, acordate cu mare lejeritate de instanta investita).

Purtatorul de cuvantal Comisiei Europene pe Justitie si Afaceri Interne, Friso Roscam Abbing, spune ca „punctul de referinta al Comisiei Europene este decizia Comisei din 13 decembrie 2006, care stabileste mecanismele de cooperare si verificare pentru Romania in domeniul, libertatii, securitatii si justitiei. Ce vom urmari in mod special in
privinta Romaniei sunt cele patru obiective reglementate foarte clar si vom intocmi pana in iunie un raport. Atunci vom comenta… nu despre nume sau despre evenimentele politice interne ale Romaniei, ci despre fapte”.



0Comentarii

Herzlichen Dank für Ihren Kommentar - dieser wird nach einer Prüfung von uns freigeschaltet. Beachten Sie, dass dies gerade an Wochenenden etwas länger dauern kann. Kommentare von registrierten Usern werden sofort freigeschaltet - hier registrieren!

inca 1000 caractere ramase

Citiți principiile noastre de moderare aici !