Romania avea in proiect o inchisoare plutitoare

Reactualizat la:
Romania avea in proiect o inchisoare plutitoare
Scandalul presupuselor spatii de detentie pe care serviciile secrete americane le-ar utiliza pe teritoriul Romanei, aduce in discutie afacerea bizara a constructiei unei inchisori plutitoare in Santierul Naval Galati.

Pe de alta parte, fostul sef al SIE, Ioan Talpes, a lansat o ipoteza potrivit
careia materialele preluate de presa internationala in urma raportului Human
Rights Watch sunt rezultatul unei diversiuni. In sensul ca se incearca plasarea
a noi obiective tinta ale atacurilor teroriste pe teritoriul tarilor Est europene.

Membri ai Comisiei pentru Justitie si Afaceri Interne a parlamentului European
au declarat ca vor cere amanarea aderarii Romaniei, in 2007, daca acuzatiile
HRW se confirma.

Cu doi ani in urma, surse confidentiale anuntau demararea lucrarilor pentru
un adevarat "Alcatraz", construit in Romania, la comanda reprezentantilor
unei firme din Olanda. Penitenciarul plutitor era de fapt o constructie metalica,
ce oferea mai multe spatii de detentie, asezata pe o barja ce putea fi, practic,
ancorata oriunde.

Situatia este cu atat mai ciudata cu cat, la momentul respectiv, constuctia
era sa stea la baza unui scandal, in conditiile in care au existat voci care
s-au plans ca licitatia s-ar fi organizat in mare secret. Ecourile s-au stins
insa imediat, iar afacerea inchisorii plutitoare s-a scufundat intr-un secret
de nepatruns. "Inchisoare plutitoare? N-am auzit de asa ceva.

Poate la Turnu Severin", ne-a spus Valentin Popescu, directorul tehnic
al Santierului Naval Galati. Totusi, surse care au preferat sa-si pastreze anonimatul
ne-au declarat ca, in mod ciudat, la scurt timp dupa inceperea lucrarilor, olandezii
ar fi renuntat la afacere si ar fi preferat sa taie constuctia si s-o valorifice
la fier vechi. Practic, din acel moment, inchisoarea plutitoare a incetat oficial
sa existe.

Sambata, SRI si SIE nu au facut nici un comentariu referitor la ipoteza vehiculata
de Ioan Talpes in contextul aparitiei materialelor de presa in urma raportului
Human Rights Watch, au precizat purtatorii de cuvant ai celor doua institutii.

Fostul director al SIE afirma ca aceste materiale ar fi plasate in scopul unei
diversiuni urmarindu-se, prin ceea ce el denumea "tehnica de multiplicare
a tintelor", mutarea atentiei organizatorilor de la atacuri teroriste catre
noi obiective-tinta, in special in tarile Europei de Est care desfasoara operatiuni
militare in cadrul Aliantei in Irak si Afganistan.

Pe de alta parte, o serie de politicieni europeni, citati de publicatia "The
Independent", au reactionat extrem de categoric la acuzatiile organizatiei
Human Rights Watch (HRW) cu privire la existenta unor inchisori secrete ale
CIA pe teritoriul Romaniei si al Poloniei, aratand ca, daca aceste acuzatii
se confirma, aderarea Romaniei la Uniunea Europeana in 2007 va fi categoric
amanata.

Romania si Polonia, noteaza "The Independent", se afla in mijlocul
unei controverse privind respectarea drepturilor omului, dupa ce Comisia Europeana
a anuntat ca va verifica daca cele doua tari au permis gazduirea unor centre
de detentie secrete, folosite de CIA pentru interogarea suspectilor al-Qaeda.

Polonia, care este stat membru al Uniunii Europene, este obligata sa respecte
Conventia Europeana a Drepturilor Omului si Tratatul fondator al UE, al carui
Articol 6 prevede respectarea drepturilor fundamentale.

Teoretic, o incalcare repetata a acestor drepturi ar putea determina retragerea
dreptului de vot al Poloniei in cadrul UE, desi este destul de improbabil ca
acest lucru sa se intample, precizeaza corespondentul de la Bruxelles al cotidianului
britanic.

Pentru Romania, insa, situatia este mult mai complicata, deoarece scandalul
intervine intr-o perioada delicata, cand aceasta tara se pregateste sa devina
membru al UE.

Saptamana trecuta, Comisia Europeana a avertizat Romania ca momentul aderarii
ar putea fi amanat cu un an fata de data prevazuta, 1 ianuarie 2007, din cauza
rezultatelor slabe inregistrate in lupta impotriva coruptiei.Toate tarile care
doresc sa adere la Uniunea Europeana trebuie sa respecte asa-numitele criterii
de la Copenhaga, care includ si drepturile omului.

In aceste conditii, acuzatiile formulate, miercuri, de organizatia Human Rights
Watch ar putea compromite perspectivele Romaniei de integrare europeana.

La fel de categoric a fost si laburistul britanic Claude Moraes, parlamentar
european si membru al Comisiei pentru Justitie si Afaceri Interne a Parlamentului
European, care a cerut presedintiei britanice a Uniunii Europene si Inaltului
reprezentant UE pentru Politica Externa, Javier Solana, sa ia masuri cat mai
rapide.

"Daca exista dovezi incontestabile ca faptele sunt adevarate, aceasta
ne ofera un motiv intemeiat pentru a cere amanarea . Este picatura care a umplut
paharul", a declarat Moraes.

Raspunsuri tardive si incomplete

Atat Romania, cat si Polonia au negat existenta centrelor secrete de detentie
pe teritoriul lor, dar dezmintirile lor nu au parut chiar categorice, noteaza
"The Independent". Tara noastra a reactionat ultima si asta la presiunea
mass-media.

Presedintia, SRI, SIE au comunicat ca nu detin informatii cu privire la existenta
unor centre de detentie de genul celor la care face referire Human Rights Watch
pe teritoriul Romaniei. MApN chiar a invitat presa la Baza Aeriana Mihail Kogalniceanu
pentru a se convinge de inexistenta unor astfel de centre.

Raspunsul autoritatilor de la Bucuresti pare incomplet, in conditiile in care
HRW a spus inclusiv ca CIA a folosit Baza Aeriana Mihail Kogalniceanu (dar si
aeroportul Szymany din Polonia), in cadrul transporturilor grupurilor de prizonieri,
oferind indicatii precise despre ruta aeronavei (un Boeing 737, cu indicativul
N313P).

Raportul HRW face referire la faptul ca CIA ar utiliza aparatele unei companii
particulare din Massachusetts, Premier Executive Transport Services. Este vorba
de aparate Boeing 737 (cu indicativul N313P) si Gulfstream V (cu indicativul
N379P, ulterior schimbat cu N8068V).

HotNews