S-a inspirat din Counter Strike!

Reactualizat la:
6Comentarii
S-a inspirat din Counter Strike!
Tragedia de luni de la Institutul Politehnic Virginia, unde au murit 33 de persoane, repune in discutie regimul armelor de foc si alienarea mentala a tinerilor iubitori de jocurile pe computer de tip „shooter“.

Psihologul Hanibal Dumitrascu spune ca se poate vorbi despre un „sindrom Counter Strike“, dupa numele jocului pe computer atat de popular printre copii si adolescenti. „Rezultatele noii civilizatii a Internetului sunt ca tinerii se schizofrenizeaza, relatiile devin angoasante si se creeaza bariere de comunicare“, spune Dumitrascu. Asasinul a fost identificat drept Cho Seung Hui, in varsta de 23 de ani, de origine coreeana.


Treizeci si doua de persoane au fost ucise, iar alte 15 au fost ranite luni dimineata, in campusul Institutului Politehnic Virginia din orasul american Blacksburg. Calaul lor, un student sud-coreean in vårsta de 23 de ani, s-a sinucis. Acesta este cel mai grav incident din istoria violentelor din sistemul de educatie american. Tragedia repune in discutie regimul armelor de foc, sistemul de imigrare si, mai presus de toate, alienarea mentala a tinerilor iubitori de jocurile pe computer de tip “shooter”.

Claudia Marcu,Vlad Bårleanu

Psihologul Hanibal Dumitrascu, conferentiar la Facultatea de Sociologie a Universitatii Bucuresti, spune ca se poate vorbi despre un „sindrom Counter Strike“, dupa numele jocului pe computer atat de popular printre copii si adolescenti. „Exista un astfel de sindrom, este vorba despre o digitalizare a vietii afectiv-emotionale a tinerilor, despre o pierdere a sensului de a trai“, spune Dumitrascu. Spatiul virtual al computerelor a condus la cateva simptome usor de identificat: in lumea contemporana exista milioane de tineri care nu ies cu anii din case si care se transforma in „masini“. „Rezultatele noii civilizatii a Internetului sunt ca tinerii se schizofrenizeaza, relatiile devin angoasante si se creeaza bariere de comunicare. Aceste elemente sunt comune tuturor tinerilor din SUA“, spune Dumitrascu.

Sinuciderea – game over


Aplicat pe datele sociologice ale tanarului coreean, sindromul Counter Strike a condus la un comportament demential. Jocul Counter Strike, la fel ca si alte jocuri din categoria sa, consta in a-ti ucide adversarii virtuali. Asasinul de la Blacksburg a atins un nivel la care s-a produs o dizolvare a constiintei, la care singurele elemente care i-au controlat comportamentul au fost cele instinctuale, explica Hanibal Dumitrascu. Tanarul sud-coreean a intrat intr-o stare de delir total, in care a pierdut orice contact cu realitatea. Din acest moment, actul de sinucidere a devenit egal cu cel de omucidere, pentru ca asasinul nu a mai facut nici un fel de distinctie. Sinuciderea a pus capat unui episod psihotic.

Inadaptare la Occident


Din punct de vedere social, Dumitrascu spune ca tanarul sud-coreean este un sociopat cu grave probleme de adaptare. „Nu stiu cat ne putem apropia de criminal si cat de societatea americana. Mai ales ca cele mai multe atentate de acest gen s-au produs in Statele Unite. Una dintre explicatii ar fi aceea ca, din punct de vedere sociologic, societatea americana este extrem de restrictiva, acest lucru nascand comportamente deviante si dificultati de adaptare. In cazul asiaticului, care era un imigrant in SUA, conditiile normative au fost resimtite mai acut. Este clar ca avem de-a face cu o persoana dezadaptata, cu un sociopat. Trebuie precizat ca un sociopat nu este bolnav psihic, ci are doar tulburari de comportament. Din punct de vedere clinic, se afla la limita dintre normal si patologic. Presiunea culturii occidentale a fost, pentru acest asiatic, extraordinar de puternica, fapt ce a condus, in timp, la un proces de inadaptare. Criminalul a internalizat negativ valorile culturii occidentale. Coreeanul era prea fragil ca sa faca fata exigentelor culturii americane“, ne-a declarat Hanibal Dumitrascu.

Scoala – tinta a contestarii


Comportamentul tanarului ar fi putut fi determinat si de resentimentele xenofobe si de opozitia fata de institutiile statului. “Toate aceste sentimente au fost agravate de problemele de natura emotionala, conducand la tragedia care s-a produs.

Evenimentul dramatic produs in SUA va relansa, cu siguranta, dezbaterile referitoare la dreptul de a purta arme de foc. Revenind la motivatiile acestei crime oribile, am putea presupune si o situatie mocnita de tensiune, de conflict, de protest fata de institutia scolii, fata de legitimitatea acesteia.

A fost si un gest de contestare a valorilor pe care le presupune scoala americana. Poate reprezinta si o reactie fata de un control excesiv sau prost facut“, mai spune Dumitrascu.

Cho Seung Hui intra direct in galeria marilor criminali in serie


Numele autorului masacrului din campusul Virginia Tech este Cho Seung Hui (foto), un sud-coreean în vârsta de 23 de ani, a anuntat ieri seful politiei campusului, într-o conferinta de presa.

El locuia în campus si a folosit o singura arma in ambele atacuri – si in camin, si in salile de cursuri. Potrivit presei americane, spirala violentei a fost declansata de o cearta cu prietena sa, care, de altfel, a fost si prima victima. Intr-o criza de gelozie, la 7 dimineata, Cho a ucis-o pe prietena sa si pe un alt coleg. Pe parcursul urmatoarelor doua ore, Cho si-a ales tintele in interiorul salilor de curs.

Toate victimele atacului au rani multiple, a declarat un medic de la spitalul unde au fost dusi ranitii, citat de Reuters. Acesta este un indiciu al intentiei ferme a agresorului de a ucide.

Industria videojocurilor neaga efectele nocive


Rezulatele unui studiu stiintific comisionat de guvernul britanic pentru a evalua legatura dintre videojocuri si comportamentul violent arunca apa pe foc: amuzamentul digital nu are efecte negative asupra psihicului adolescentilor. Cercetatorii britanici i-au contrazis pe cei americani afirmand ca nu exista dovezi certe despre modificarea comportamentului in urma jocului pe calculator, mai ales daca aceste jocuri sunt violente si simuleaza situatii belice sau criminale. Guvernul britanic a cerut acest studiu dupa uciderea unui baiat de 14 ani, Stefan Pakeerah, de catre un prieten obsedat de „ManHunt“. Este un videojoc de succes produs de RockStar Games, o casa de software americana care a declansat o furtuna mediatica in SUA pe tema violentei promovate de videojocuri in randul adolescentilor. Polemici nesfarsite a generat in America si videojocul inspirat din masacrul de la Colombine High School.

Primul amendament isi face datoria


Un sondaj condus de Gallup in Statele Unite indica o relationare intre tinerii pasionati de videojocuri considerate violente si implicarea acestora in episoade brutale in viata reala. Datele Gallup spun ca 70% dintre adolescentii americani au jucat cel putin o data ceva cu continut violent si ca, fata de cineva care nu a jucat niciodata, au posibilitati de doua ori mai mari de a se implica intr-o cearta sau o bataie. Alte date extrapolate de Gallup, care a intervievat 517 baieti intre 13 si 17 ani, informeaza ca 34% dintre fete au jucat aceleasi jocuri. 62% dintre adolescenti a declarat ca joaca cel putin o ora pe saptamana si 25% se dedica jocului mai mult de sase ore pe saptamana. Datele, spun sociologii, nu pot demonstra efectul pentru simplul motiv ca adolescentii predispusi la violenta pot alege titluri de jocuri mai violente . In Statele Unite, un magistrat federal a blocat o lege conceputa sa faca mai dificila vanzarea anumitor videojocuri. El a afirmat ca jocurile sunt protejate de primul amendament al Constitutiei americane.


Accesul la arme, sustinut de republicani


La putini pasi de casa este un supermarket. Printre revistele expuse – Time, Newsweek, reviste cu femei si motoare, saptamanale de sport si sanatate – nu lipsesc revistele de arme de foc. Aceste reviste sunt adevarate cataloage cu articole despre aventurile „alor nostri“ in Irak, analize si exaltari ale uneia sau alteia dintre arme. Cei care au rasfoit aceste reviste spun ca exista la dispozitia consumatorului american un arsenal impresionant, usor si legal reperabil, contra cost. Aceste cataloage vand arme care ar fi potrivite pentru a duce un razboi. Politia nu foloseste mitraliere dotate cu aruncatoare de grenade, obiective cu laser, ochelari pentru vederea nocturna sau amortizor de sunet. Iar populatia nu se apara de hoti sau intrusi in casa cu o astfel de potenta de foc.

Politica de stat veche de decenii


Nu s-a mai vorbit in ultimul timp de „militiile“ americane din cauza carora s-a declansat atacul terorist de la Oklahoma City, in timpul mandatului lui Clinton. Au disparut, nu mai urasc guvernul federal sau se simt mai bine reprezentate? Ca sa ramana pe piata, toate societatile de arme trebuie sa aiba un volum de vanzari de cateva zeci de mii de bucati. Deci cine se inarmeaza in aceasta America mare cat un continent? Si pentru care conflict viitor? Probabil persoane care au o anumita aplecare pentru forta si violenta ca masura a virilitatii.

Republicani, razboi continuu si modele


Republicanii apropiati lui Bush nu au ezitat sa ia presedintia in 2000 si nu au stat pe ganduri cand s-a varsat sangele a mii de americani si de irakieni pentru niste calcule de putere si de ambitie. Au violat multe aspecte procedurale ale democratiei si ale „Rule of law“ care deosebesc pana si republicile nedemocratice. Au practicat tortura, sechestrul de persoana, razboiul in interiorul unei teorii a puterii prezidentiale care este deasupra legii. Exista asadar un context degradat din punct de vedere al garantiilor democratice si liberale si foarte degradat din punct de vedere ideologic in sensul acceptarii doctrinelor politice tot mai apropiate de autoritarismul violent. Modelul de om, de barbat, de patriot promovat de aceasta administratie, ideea unei stari de urgenta permanente nu pot fi decat daunatoare. Iar pe ele se sprijina comertul cu amanuntul de arme de razboi. Cei care au fost in America spun ca trebuie sa vezi ca sa crezi.

Siguranta publica, in måinile privatilor


Nu numai ca guvernul american nu este in masura sa asigure siguranta; el insista ca nu are datoria legala sa o faca. Curtile ii dau dreptate si sustin ca politia nu are datoria sa protejeze pe nimeni in special si nu poate fi tinuta la dispozitie nici in cazurile in care victima este luata in vizor de multa vreme, ii este negata protectia politiei. Daca un criminal ataca, e aproape sigur ca politia nu va fi in preajma, iar pana situatia nu se va schimba, zeci de milioane de americani vor continua sa aiba pistoale.

Exista o teorie potrivit careia pistoalele de autoaparare nu sunt folosite aproape niciodata. Dar un studiu american de la inceputul anilor ‘80, realizat de National Alliance Against Violence infirma: 40% dintre intervievati folosise cel putin o data pistolul in ultimii cinci ani. Daca desemnam doar un incident pentru fiecare persoana, rezulta 645 de mii de cazuri pe an de folosire a armei in scop defensiv. Iar in baza acestor date, circa 18% din cei care poseda arme de autoparare le folosesc.

Un criminolog de la Universitatea din Florida a facut un sodaj mai aprofundat. Concluzia a fost ca armele sunt folosite de aproximativ 2,5 milioane de ori pe an in SUA. In mare parte este vorba despre pistoale, si chiar daca nu se trage, se ameninta agresorul. Alt studiu realizat de National Institute of Justice printre detinuti releva ca 38% au decis sa nu mai comita anumite crime de teama ca victima ar putea fi inarmata.

Teoria implicita promovata de miscarea anti-arme – aceea ca americanii sunt prea incompetenti si instabili mintal pentru a folosi un pistol in scopuri defensive – poate fi contrazisa. A invata sa impusti este la fel de usor ca a invata sa dactilografiezi. Dupa 40 de lectii, o persoana normala este in masura sa opreasca agresorii tragandu-le doua gloante in piept intr-o secunda. New England Journal of Medicine a afirmat ca posesia unei arme creste de 2,7 ori riscul de a fi ucis.

Bani si favoruri pentru producatori


Ministerul Apararii Statelor Unite are la dispozitie 440 de miliarde de dolari, in afara de 120 de miliarde care vor fi alocate pentru campaniile din Afganistan si Irak. Un total de 560 de miliarde si o crestere de 7% fata de precedenta lege a bugetului. „Obiectivul nostru este apararea natiunii, purtarea unui lung razboi impotriva terorismului si pregatirea pentru a infrunta dusmanii viitori“, a declarat Donald Rumsfeld (foto), fostul secretar al Apararii.

(Adele Parisi)

Comparativ cu responsabilitatile civile pe care le au celelalte
industrii – McDonald’s, tutunul, medicamentele – armatorii, grupati in National Rifle Asociation, nu au batai de cap. „Cum am putut permite ca industria armelor sa fie cea mai protejata din America?“ declara in 2005 la iesirea de la vot deputatul democrat din Maryland. In SUA, un Mini-Uzi de fabricatie israeliana se poate cumpara pe www.gunbroker.com cu 2.195 de dolari. „Au reusit sa ia victimelor si dreptul de a avea despagubiri“, afirma deputata democrata de New York Carolyn McCarthy, care in 1993 si-a pierdut sotul, si copilul i-a fost ranit in urma unor impuscaturi declansate de un nebun in trenul de Long Island.

America,taramul masacrelor


Masacrul de la Universitatea Virginia Tech continua seria neagra a atacurilor armate petrecute in scolile din Statele Unite.

18 mai 1927: Bath, Michigan – Andrew Kehoe a provocat o explozie intr-o scoala din Michigan, provocånd moartea a 18 elevi, sapte profesori si ranirea altor 61 de persoane.

1 august 1966: Austin, Texas – Charles Whitman, in vårsta de 25 de ani, a ucis 14 persoane si a ranit alte cåteva zeci, dupa ce a tras mai multe focuri de arma de la etajul 28 al turnului Universitatii din Texas. Whitman, care isi omoråse mama si sotia cu o seara inainte de incident, a fost impuscat mortal de fortele de ordine, dupa ce a refuzat sa se predea.

29 ianuarie 1979: San Diego, California – Brenda Spencer, in vårsta de 17 ani, a ucis doi adulti si a ranit opt elevi dintr-o scoala din San Diego, doar pentru ca “ura prima zi a saptamånii”.

2 martie 1987: Missouri – Un elev de 12 ani, Nathan Ferris, si-a ucis un coleg, dupa care s-a sinucis.

17 ianuarie 1989: Stokton, California – Un tånar de 24 de ani patrunde in curtea unei scoli, impusca mortal cinci elevi, raneste alti 30, dupa care se sinucide.

1 octombrie 1997: Pearl, Mississippi – Luke Wooddham, in vårsta de 16 ani, deschide focul in incinta scolii sale, provocånd moartea a doi elevi si ranind alti sase dupa ce a ucis-o pe mama sa. Wooddham a fost condamnat la inchisoare pe viata si isi ispaseste pedeapsa.

1 decembrie 1997: Paducah, Kentucky – Michael Carneal, in vårsta de 14 ani, deschide focul in timpul unei slujbe din scoala sa. Trei elevi sunt ucisi, iar alti cinci sunt raniti. Atacatorul a fost condamnat la detentie pe viata.

24 martie 1998: Jonesboro, Arkansas – Doi elevi de 11 si 13 ani deschid focul in timpul unei pauze, dupa ce declanseaza alarma de incendiu pentru a-si determina colegii sa paraseasca clasa. Patru elevi si un profesor sunt ucisi. Cei doi vor sta inchisi påna la vårsta de 21 de ani.

21 mai 1998: Springfield, Oregon – Kip Kinkel, in vårsta de 15 ani, ucide cu arma de foc doi colegi si raneste alti 25 dupa ce si-a ucis parintii. Este condamnat la 12 ani de inchisoare.

20 aprilie 1999: Littleton, Colorado – Elevii Eric Harris, de 18 ani, si Dylan Klebold, de 17 ani, au ucis prin impuscare12 studenti si un profesor, ranind alte 24 de persoane. Dupa ce au fost incercuiti de politie, cei doi atacatori s-au sinucis.

10 august 1999: Los Angeles, California – Un barbat trage mai multe focuri de arma intr-o gradinita evreiasca, ucigånd trei copii si doi adulti. Este condamnat la inchisoare pe viata.

21 noiembrie 1999: Deming, New Mexico – Victor Cordova, in vårsta de 13 ani, impusca mortal in cap un coleg de liceu de vårsta sa.

27 mai 2000: Palm Beach, Florida – Un elev de 13 ani, dat afara din clasa pentru indisciplina, il impusca in cap pe profesorul care l-a suparat.

5 martie 2001: Santee, California – Un tånar de 15 ani impusca mortal doi colegi si raneste alte 13 persoane in incinta liceului, in apropiere de San Diego. Este condamnat la 50 de ani de inchisoare.

28 octombrie 2002: Tucson, Arizona – Un elev ucide trei persoane, dintre care doi profesori, in incinta unui campus universitar, dupa care se sinucide. Se pare ca motivul atacului au fost niste examene pe care adolescentul nu le-a trecut.

21 martie 2005: Red Lake, Minnesota – Un adolescent deschide focul asupra colegilor sai dintr-un liceu din Minnesota. Cel putin noua persoane au fost ucise si alte sapte sunt ranite in atac. Liceanul se sinucide dupa ce este inconjurat de fortele de ordine.

8 noiembrie 2005: Jacksboro, Tennessee – Kenny Bartley Jr, in vårsta de 15 ani, impusca mortal un angajat al scolii sale si raneste alti doi, aflåndu-se sub influenta drogurilor.

27 septembrie 2006: Bailey, Colorado – O persoana deschide focul si ia sase ostatici in liceul Platte Canyon, dupa care se sinucide.

2 octombrie 2006: Nickel Mines, Pennsylvania – Un barbat inarmat patrunde intr-o scoala a comunitatii Amish si impusca mortal trei copii, ranind alti opt, dintre care doi au decedat ulterior.

«Un adevarat gentleman»: L-a infruntat pe asasinul din Virginia

Profesorul Librescu a murit in timp ce isi apara studentii


Profesorul israelian de origine româna Liviu Librescu a platit cu viata încercând sa-si salveze studentii, în timpul tragediei de la Universitatea din Virginia. În momentul atacului, Librescu preda un curs într-una din salile din cladirea unde a avut loc masacrul. Profesorul romån l-a împiedicat sa intre în sala de curs pe agresorul care a deschis focul la întâmplare, blocånd usa cu propriul corp. A fost, însa, împuscat mortal.

Profesorul israelian de origine romana Liviu Librescu se numara printre victimele atacului armat ce a avut loc, luni, in campusul Universitatii din Virginia, Statele Unite. Pe site-ul oficial al institutului se anunta decesul a doi dintre dascalii universitatii: Liviu Librescu si Kevin Granata, morti in timp ce isi tineau cursurile in cladirea Norris Hall de la Universitatea Virginia Tech. Si presa din Israel anunta ca Liviu Librescu a cazut victima atacatorului din campusul Universitatii Tehnice din Virginia. Potrivit „The Jerusalem Post“, profesorul, in varsta de 75 de ani, a murit impuscat, iar site-ul ynetnews.com scrie ca Librescu a fost ucis in timp ce bloca accesul atacatorului in sala de curs, pentru a-si apara studentii.

Alec Calhoun, un student aflat in sala de curs in momentul atacului, a povestit pentru Associated Press ca l-a vazut pe profesorul Librescu blocand usa in timp ce unii dintre colegii lui se ascundeau, iar altii sareau pe geam. „Înainte sa sar de la fereastra, m-am întors si m-am uitat la profesor, care ramasese în urma, probabil pentru a bloca usa. Fusese ucis“, a declarat acesta. Profesorul fusese condus la scoala de sotia sa, cu mai putin de o ora inainte de a fi impuscat. Presa din Israel afirma ca sotia sa, Marlena, si copii, Arieh si Joe, au inceput deja sa faca pregatirile pentru inmormantarea lui Liviu Librescu in Israel.

Un adevarat gentleman


Nora sa, Ayala, le-a povestit ziaristilor israelieni ca profesorul era foarte pasionat de meseria sa si un om dedicat familiei. Colegii de la Universitatea din Virginia l-au descris pe Liviu Librescu drept „un adevarat gentleman“. Asael Arad, un student israelian care a vizitat-o pe sotia profesorului, a declarat postului de radio al armatei ca Marlena a primit e-mail-uri de la studenti care afirmau ca Librescu le-a salvat viata. „Mi-am pierdut cel mai bun prieten. Era un om minunat, caruia îi placea mai mult decât orice pe lume sa predea“, spune Marlena Librescu. Ea a fost initial anuntata ca profesorul a fost ranit. „L-am cautat toata ziua la spitale, dar nu l-am gasit“. Cuplul locuia în Statele Unite din 1986.

(Luminita Bogdan)

A emigrat dupa o interventie la Ceausescu


Andrei Bacalu, analist politic din Tel Aviv, spune ca Liviu Librescu a emigrat in 1978 in Israel, dupa ce fostul premier Menahem Begin a intervenit personal pe langa Nicolae Ceausescu. Cercetarile sale din ultimii ani s-au axat pe aplicatii in aerodinamica si pe instrumente chirurgicale. Librescu a continuat colaborarea universitara cu Politehnica din Iasi si cu cea din Timisoara. Sotia si un fiu al sau sunt rezidenti in SUA, in timp ce un alt fiu al sau locuieste in Israel. Bacalu spune ca Librescu s-a ocupat intens de acordarea titlului „Drept al Popoarelor“ Reginei Elena a Romaniei din partea Institutului Yad Vashem.

(Vlad Bårleanu)

Doliu la Universitatea Politehnica Bucuresti


Conducerea Universitatii Politehnica Bucuresti a declarat zi de doliu, ieri, în memoria profesorului Liviu Librescu, ucis în campusul Universitatii Virginia Tech din Blacksburg, statul american Virginia. Librescu a absolvit in 1952 Institutul Politehnic din Bucuresti cu specializarea in Inginerie Aerospatiala. Un an mai tarziu, in 1953 se inscrie la un master in cadrul aceleiasi facultati. In 1969 termina doctoratul in mecanica fluidelor in cadrul Academiei de Siinte din Romania.

Potrivit Ecaterinei Andronescu, fost ministru al educatiei si rector al Universitatii Politehnica din Bucuresti, „profesorul Liviu Librescu nu a profesat niciodata in Romania. El a lucrat doar in cercetare, mai intai ca asistent, intre 1953 si 1965, la Institutul de Mecanica Aplicata al Academiei de Stiinte din Romånia, apoi ca si cercetator, in perioada 1965-1970 in cadrul aceluiasi institut“.

Pana in 1975 a lucrat in cercetare in domeniul constructiilor aerospatiale. Profesorul Librescu a parasit tara in 1978, stabilindu-se initial in Israel. Din 1979 devine profesor de aeronautica la Universitatea din Tel Aviv, pana in 1985, cand se stabileste definitiv in Statele Unite, unde obtine cetatenia americana.

Din 1985 este profesor stagiar si apoi profesor la Universitatea din Virginia, fiind titularul a patru cursuri. In anul 2000 este declarat Doctor Honoris Causa al Facultatii de Politehnica din Bucuresti. Profesorul Librescu a obtinut zeci de premii si titluri onorifice in cursul carierei sale, fiind membru in cadrul consiliilor editoriale ale mai multor publicatii de specialitate si prezidand numeroase congrese internationale pe teme de inginerie mecanica.

(Andreea Petrescu)

25 de profesori si studenti romani, in Virginia


Aproximativ 25 de profesori si studenti români predau sau invata la Universitatea Virginia Tech, a declarat, într-un interviu acordat BBC, unul dintre doctoranzii români de la aceasta institutie.

Emil M. Constantinescu se afla în campus în momentul incidentului, într-o cladire relativ apropiata de cea unde atacatorul a deschis focul. „Cred ca sunt în jur de 20 de studenti români si cel putin cinci profesori români“, a raspuns doctorandul, întrebat daca mai sunt si alti români la Virginia Tech.

El a precizat ca cel putin doi profesori români sunt teferi si ca nu are informatii despre ceilalti. „Stiu de doi profesori români care sunt în regula“, a spus Constantinescu.

Celula de criza la Ambasada Romaniei din SUA


Daniela Gîtman, insarcinatul român cu afaceri, a declarat, pentru Realitatea TV, ca Ambasada României din Statele Unite a creat o celula de criza, dupa atacul de la Universitatea Virginia Tech si a oferit o adresa de e-mail unde românii care au copii studenti acolo pot solicita informatii.

Gîtman le-a cerut românilor care au rude la Universitatea Virginia Tech sa trimita un mesaj cu numele acestora, pentru ca ambasada sa faca investigatii si sa afle daca sunt în siguranta. Adresa de email este office@roembus.org.
Pe de alta parte, Ministerul roman de Externe a precizat, ieri, ca printre victimele atacului de la Universitatea americana Virginia Tech nu figureaza niciun român, Ambasada României contactând Crucea Rosie (CICR), administratia universitatii, autoritatile locale si asociatiile de studenti, pentru verificari în acest sens.

Purtatorul de cuvânt MAE, Corina Vintan, a precizat ca studentii români au luat legatura între ei, iar unii au telefonat si la ambasada si au anuntat ca sunt în regula.

Vintan a mai declarat ca diplomatii români au aflat ca un al doilea profesor de origine româna de la aceeasi facultate nu era în localitate în momentul incidentului.



6Comentarii

Herzlichen Dank für Ihren Kommentar - dieser wird nach einer Prüfung von uns freigeschaltet. Beachten Sie, dass dies gerade an Wochenenden etwas länger dauern kann. Kommentare von registrierten Usern werden sofort freigeschaltet - hier registrieren!

inca 1000 caractere ramase

versiunea HTML a comentariilor