Aceasta fiindcă una dintre legendele din jurul numelui oraşului, datată la mijlocul anilor 1200, se leagă de această floare.
Conform marghita-magazin.ro „ca aşezământ omenesc, a existat încă de prin anul 500 după Christos.
Secole la rând, mica aşezare a fost călcată de migratori. Legendele care au străbătut timpul spun că, prin anul 1200 după Christos, un grup de oameni trăiau organizaţi lângă râul Barcău, consolidând bazele unei aşezări.
Deşi au fost decimaţi şi jefuiţi cumplit în marea invazie a tătarilor din anul 1241, aceşti oameni au rămas pe loc. Aşezarea a fost trecută prin foc şi sabie, iar mare parte a populaţiei a fost ucisă ori dusă în robie.
Au scăpat doar cei care s-au adăpostit în pădurile din împrejurimi. După trecerea invaziei, oamenii s-au întors în vechiul loc, unde şi-au refăcut casele arse şi au început să se ocupe cu agricultura şi păstoritul. Se spune că pe atunci împrejurimile Barcăului erau pline cu câmpuri de margarete.
Documente vechi spun că numele aşezării a avut, de-a lungul vremii, trei variante: Marghiureta, Margitfalva şi Marghita. Localitatea, aflându-se vremelnic pe domeniul fiicei unui rege maghiar, numită Margit (Margareta), a luat numele acesteia.
Unii istorici susţin însă că numele oraşului Marghita provine de la o mică bisericuţă cu hramul Sfintei Margareta, care ar fi existat pe aceste meleaguri cu câteva secole în urmă.
Prima atestare documentara a asezarii dateaza din anul 1216. Inca din perioada Evului Mediu, Marghita a fost considerata un puternic centru mestesugaresc cu târg unde, vinerea, se adunau oamenii din zona Bistrei, Barcaului, Husasaului şi Ierului”.
Vreme de opt zile, Marghita e în această lună în sărbătoare. Partener al acestui demers alături de Casa de Cultură şi de Primăria Marghita e Consiliul Judeţean Bihor. Consilierul preşedintelui CJ Bihor, Adrian Simon spune că instituţia a decis să se alăture evenimentelor de la Marghita deoarece programul gândit este unul de calitate, care iese din zona petrecerilor eminamente câmpeneşti cu care ne-am obişnuit.
„Astfel de inițiative vor primi sprijin și din partea altor orașe, mai ales că acestea din Bihor au și un specific de centre microregionale. Cu siguranță că o parte din public va fi reprezentat de comunele învecinate, care nu au avut parte de astfel de spectacole în trecut”, a spus Adrian Simon.
Debutul Zilelor Culturale a avut loc duminică seara în sediul renovat al Casei de Cultură. Debutul a fost unul în fortă, pe scenă urcând trupa ,,Iosif Vulcan” a Teatrului Regina Maria cu piesa ,,În plină glorie”, piesă care a fost prezentată la Festivalul Naţional de Teatru.
În cadrul acesteia, publicul se va putea bucura atât de spectacole în limba română, cât şi în limba maghiară. Marți, la orele 11 şi 12,00 e vremea teatrului pentru copii. Trupa Arcadia prezintă un grupaj de povestiri: Lupul şugubăţ, Omul sărac şi vulpea păcălit, Ursul şi pisica, Iepuraşul lăudăros.
Sunt povestiri populare maghiare, dar spectacolul este în limba română. Tot marți, 17 octombrie de la ora 18, Filarmonica de Stat Oradea vine cu camerata Michael Haydn.
Miercuri, de la ora 18,000 este concert extraordinar: „Din Bihor până-n Banat”. Urcă pe scenă: Leontin Ciucur, Cornel Borza, Luminiţa Tomuţa, Corina Covaciu, Simona Costin, Felicia Costin, Otilia Haragoş.
În limba maghiară vor putea fi urmărite spectacolul Ansamblului 3 Scaune, luni, de la ora 18, apoi Teatru de copii, miercuri, de la la ora 11, iar joi, de la ora 19,00 urcă pe scenă Trupa Teatrului Szigligeti.
Demian Zsolt, consilier al primarului de Marghita a ţinut să vorbească într-o conferinţă de presă şi despre artiştii din trupa locală ,,Horvath Janos Tarsasag” care va oferi un spectacol de cabaret. Publicul este așteptat la toate aceste spectacole sau concerte gratuit, singura excepție din programul întregii săptămâni fiind Balul bobocilor de vineri seara.
La capitolul concerte în aer liber, Cristi Minculescu şi Raluka sunt numele de forţă, la acestea adăugându-se artişti din Ungaria precum Szabyest şi Karamel.
Citiți principiile noastre de moderare aici!