„Seism 2016”, la final

De Otilia Șandor
„Seism 2016”, la final
S-au distins punctele slabe şi tari în misiunea de intervenţie la „Seism 2016”.Cel mai amplu exerciţiu de mobilizare şi răspuns la dezastru din ultimii 25 de ani, „Seism 2016”, s-a încheiat miercuri, 3 noiembrie, la ora 14:30.

La nivel naţional au participat 6.170 de persoane (pompieri, poliţişti, jandarmi, poliţişti de frontieră şi personal medical de urgenţă) cu 679 de mijloace tehnice, 4 elicoptere de mare capacitate şi 7 tip SMURD, aparținând Inspectoratului General de Aviație al MAI, jandarmi și polițiști. Exerciţiul „Seism 2016” şi-a propus verificarea concepţiei naţionale de răspuns în situaţia unui dezastru provocat de un seism major. Pe capitole, au fost trasate concluzii, sub formă de puncte tari şi slabe.

Ca mod de organizare a comenzii şi a controlului operaţiunilor, un punct tare l-a constituit comunicarea, neînregistrându-se disfuncţionalităţi majore în fluxul de date, la fel ca mecanismul de solicitare a sprijinului internaţional, care a funcţionat corespunzător. S-au notat trei puncte slabe, printre care întărirea modului de lucru în sistem integrat, între autorităţile centrale şi autorităţile judeţene şi locale, dar şi îmbunătăţirea calităţii documentelor interne şi operative.

Desfăşurarea exerciţiului a avut patru puncte tari, printre care timpii prevăzuţi în concepţie pentru realizarea deplasării şi a bazei de operaţii. Astfel, din Bihor la Iaşi a fost nevoie de 12 ore, timp validat în cadrul exerciţiului, în loc de 17 ore, cât a fost prevăzut în concepţia de răspuns. Printre cele patru puncte slabe se numără şi neidentificarea mecanismelor optime pentru alocarea imediată a resurselor necesare ajutorării sinistraţilor (medicamente, hrană şi alte materiale necesare primului ajutor), dar şi greutatea cu care se aplică procedurile de luare a deciziilor în cazul calamităţilor majore, în ceea ce priveşte aspectele legate de rechiziţii, accesarea unor resurse materiale și financiare suplimentare, reducerea nivelului deciziei.

În privinţa tehnicii de intervenţie, se notează două puncte tari (ISU-urile au acoperire naţională, iar tehnica cumpărată în ultimii ani s-a comportat conform aşteptărilor) şi cinci puncte slabe, printre care şi faptul că, în 90% din cazuri, nu există posibilitatea de a se prepara hrana pentru echipele de intervenţie şi nici nu se pot face cazări în corturi încălzite, neexistând nici posibilitatea de îmbăiere și asigurare a posibilităţii schimbării echipamentului.

În privinţa informării publice, ca puncte tari se notează acoperirea tuturor aspectelor sensibile în comunicarea publică, în decurs de o zi fiind transmise şapte comunicate de presă, dar şi comunicarea directă cu oamenii simpli, pe reţele de socializare. Ca puncte slabe s-au notat asigurarea zonelor de presă de la faţa locului, unde se intervine pe o perioadă mai mare de timp, dar şi necesitatea găsirii unei alternaltive la reţeaua de internet, precum şi operaţionalizarea unor linii telefonice în cadrul unui centru distinct de zona de media.



0Comentarii

Herzlichen Dank für Ihren Kommentar - dieser wird nach einer Prüfung von uns freigeschaltet. Beachten Sie, dass dies gerade an Wochenenden etwas länger dauern kann. Kommentare von registrierten Usern werden sofort freigeschaltet - hier registrieren!

inca 1000 caractere ramase