Sfârşitul micilor comercianţi

1Comentariu
Sfârşitul micilor comercianţi
ORADEA – Agenţii economici bihoreni nu vor nici în ruptul capului sã utilizeze casele de marcat fiscal. Nefolosirea aparatului de marcat fiscal reprezintã o contravenţie continuã la aproximativ 75% din agenţii economici bihoreni, potrivit constatãrilor reprezentanţilor Gãrzii Financiare Bihor.

„Ar trebui sã-i controlãm zi de zi, fiindcã deşi îi amendãm astãzi, mâine vor uita din nou sã înregistreze sumele încasate”, spune Cãlin Gal, comisar – şef al GF Bihor. Problemele în acest sens sunt şi mai accentuate, în mediul rural.

În luna octombrie, GF Bihor a controlat 92 de societãţi comerciale.

Dintre acesatea au fost sancţionate 78, şase fiind chiar închise, pânã la intrarea în legalitate. „Este un procent îngrijorãtor, mai ales cã, în curând, pornind de la neutilizarea casei de marcat, vom la ajunge la evaziune fiscalã”, opineazã Cãlin Gal.

Defecţiunea nu e o scuzã

Din cei 78 de agenţi economici sancţionaţi, doar şase nu aveau case de marcat. Prin urmare, 72 aveau aparate, dar nu le foloseau. Defecţiunea, faptul cã aparatul este la reparat, nu reprezintã o scuzã pentru neînregistrarea vânzãrilor şi a sumelor încasate.

Când casa de marcat e la reparat – fapt ce trebuie dovedit prin contract – agenţii economici au obligaţia de a ţine un registru special, pe care îl primesc la fiscalizarea aparatului de marcat. „Treaba asta nu o face aproape nimeni”, atrage atenţia comisarul – şef.

Amenzile aplicate în luna octombrie, pentru neutilizarea casei de marcat, depãşesc douã miliarde de lei vechi. Sumele confiscate, gãsite asupra comercianţilor, fãrã acte justificative, se ridicã la valoarea de 73 de milioane de lei vechi. Cãlin Gal reliefeazã cã toate aceste controale s-au derulat în intervalul orar 14 -20, în condiţiile în care agenţii economici credeau cã este suficient sã înregistreze vânzãrile doar în prima parte a zilei.

Sfârşitul

Motivul care îi îndeamnã pe aceşti mici comercianţi sã rişte amenzi de zece ori mai mari decât valoarea mãrfurilor pe care le deţin, este concurenţa magazinelor de tip Cash&Carry etc. „Toate aceste moduri de a face afaceri de familie tind sã disparã încet. Aceste firme nu pot face faţã concurenţei marilor jucãtori decât neînregistrând marfa, introducând în ţarã cantitãţi mici de produse din Ungaria, pe care îşi primesc şi TVA-ul la vamã”, spune Cãlin Gal. Pe de altã parte, paradoxal este faptul cã deşi de ani de zile aceste firme merg în pierdere, cel puţin aşa reiese din raportãrile contabile, întreprinzãtorii se încãpãţâneazã sã continue.

Circa 80% din aceastã categorie de firme, de tip ABC, raporteazã cã nu au profit, de ani şi ani de zile. „I-a mai speriat puţin faptul cã dacã trei ani la rând merg în pierdere, riscã sã le fie dizolvate firmele”, crede Gal. Nemulţumitor este şi faptul cã respectivii agenţi economici apeleazã la contabili care lucreazã pentru alte zece firme, ţinându-şi singuri evidenţele zilnice, completându-le incorect. „Nu înregistrez tot ce vând, fiindcã astfel chiar aş lucra în pierdere, plãtind toate taxele la stat”, recunoaşte un comerciant, sub protecţia anonimatului.

Claudia Curta



1Comentariu

Herzlichen Dank für Ihren Kommentar - dieser wird nach einer Prüfung von uns freigeschaltet. Beachten Sie, dass dies gerade an Wochenenden etwas länger dauern kann. Kommentare von registrierten Usern werden sofort freigeschaltet - hier registrieren!

inca 1000 caractere ramase

versiunea HTML a comentariilor