Solutia lui Gheorghe Carp vine din pamant

Solutia lui Gheorghe Carp vine din pamant
Viceprimarul se teme de gaz. Gheorghe Carp vrea foraje la mare adâncime sau o retehnologizare pe cărbune.

„Niciodată n-am fost adeptul unei surse de energie care să depindă de bunul plac al unui terţ. Dacă preţul Ucrainei, al Rusiei sau piaţa globală explodează, noi suntem captivi”. E declaraţia viceprimarului Gheorghe Carp, dată Jurnalului bihorean referitor la gazele naturale, ca sursă de energie. Poziţia viceprimarului vine în contextul în care proiectul de retehnologizare a Electrocentrale SA Oradea se axează tocmai pe gaz. Recent, primarul Ilie Bolojan ne spunea că studiile lor arată că „preţul nu merge în sus”, după ce Oradea va trece pe gaz.

În schimb, viceprimarul Gheorghe Carp admiră centralele nemţeşti pe cărbune, din bazinul Ruhr-ului. După Fukushima, inclusiv Germania renunţă treptat la centralele nucleare şi se reorientează spre tehnologia bazată pe cărbune. Carp spune însă că ar avea nevoie de sprijinul Ministerului Mediului, pentru retehnologizarea cazanului de cărbune al CET Oradea. Viceprimarul vrea ca Oradea să uzeze şi de „punga” de apă geotermală. Cum nu se ştie însă cât de generoasă este această resursă termală de sub oraş, Gheorghe Carp avansează în premieră o altă tehnologie de vârf. E vorba despre stratul de bazalt de la mare adâncime. Dacă există bazalt la câteva mii de metri sub Oradea şi, spune medicul, avem o şansă bună să existe un asemenea strat, prin foraje la mare adâncime – circa 6.000 m – s-ar putea aduce la suprafaţă o apă încălzită deja la 130 – 140 de grade Celsius!

„Eu am fost adeptul unei centrale pe cărbune cu cazane pe desulfurare. Dar de la Ministerul Mediului mi s-a spus că nu se acceptă”, spune viceprimarul Gheorghe Carp despre problema spinoasă a reabilitării reţelei termice centralizate din Oradea. În Oradea sunt 55.000 de locuinţe racordate la sistemul centralizat de încălzire. Practic, marea majoritate a orădenilor depind de CET şi de facturile sale.

Gazul arde buzunarul

Primarul Ilie Bolojan a anunţat deja că din iarna 2013-2014 ne vom încălzi pe gaz. Bolojan spune azi că preţul facturilor nu va exploda. Însă tot primarul refuză să le promită ceva orădenilor despre ce se va întâmpla pe termen mediu şi lung. Nici nu are cum, de vreme ce preţul gazelor naturale nu se stabileşte în Bihor… Realitatea arată că preţul gazele naturale achiziţionate azi de CET este mai mult decât dublu decât cel al cărbunelui. Alt fapt: în Oradea preţul gigacaloriei s-a dublat din 2007 până azi, de la 107,5 lei la 235,5 lei, azi. Desigur, şi Guvernul a „ajutat” această mărire, tăind subvenţia de la bugetul de stat… Direcţia din Primărie condusă de Marcel Boloş e cea care a realizat proiectul de trecere a CET de pe cărbune pe gaz şi de modernizare a magistralelor.

Viceprimarul Gheorghe Carp nu s-ar baza însă pe gazele ruşilor. Medicul propune altceva, în premieră: încălzirea Oradiei prin exploatarea căldurii din străfundurile pământului! Carp: „Ar trebui făcute foraje la 6.000 de metri, dacă structura geologică de sub Oradea permite. Dacă după 3000 m este bazalt, se fac foraje cu instalaţii de forare cu temperaturi înalte, de câteva mii de grade, realizându-se practic conductele în bazalt. La 6000 m se injectează apă rece şi se scoate apă la 130-140 de grade. Este o tehnologie folosită în Elveţia şi Franţa. Bazaltul e fierbinte, preia căldura şi nu este o sursă epuizabilă”. Viceprimarul spune însă că mai întâi trebuie văzut dacă există bazalt sub Oradea. „Am cerut de la Institutul de Geologie din Bucureşti nişte date. Să vedem dacă le putem obţine. Însă dacă luăm în calcul structura geologică a pământului din partea aceasta de Europă, în proporţie de 95% la 3.000-4.000 de metri sub noi e bazalt. Este o sursă de căldură extraordinară, mai ieftină ca apa geotermală”, susţine Carp.

Câtă geotermie avem?

Viceprimarul vrea ca şi apa geotermală să încălzească cartiere întregi. Spune însă că Oradea nu se poate baza pe această apă termală, deoarece nimeni nu ştie de fapt cât de mare este resursa de geotermie de sub oraş! „Nimeni nu poate să garanteze cât timp rezistă acest zăcământ. Pentru că dacă foloseşti ceva, degeaba reinjectezi, că nu mai e acelaşi lucru. Eu ştiu un caz de la Hajduszoboszlo, unde după folosirea intensivă pentru băi, nivelul de apă geotermală a scăzut cu 90 de metri în cinci ani. Dacă la noi acest strat are 200 sau 500 de metri, hai să spunem că nu e o problemă. Dar dacă are 110? Azi, nu poate să spună nimeni”, e reticent Carp.

C.C.

 

 



0Comentarii

Herzlichen Dank für Ihren Kommentar - dieser wird nach einer Prüfung von uns freigeschaltet. Beachten Sie, dass dies gerade an Wochenenden etwas länger dauern kann. Kommentare von registrierten Usern werden sofort freigeschaltet - hier registrieren!

inca 1000 caractere ramase

Citiți principiile noastre de moderare aici !