Statul opreste lucrari la autostrada Bechtel

3Comentarii
Statul opreste lucrari la autostrada Bechtel
BIHOR – Lucrarile au fost oprite de catre Inspectia de Stat in Constructii in trei puncte ale celui de-al doilea tronson de autostrada, respectiv portiunea 3C, cu o lungime de 64 km, situata intre Suplacu de Barcau si Bors.

Inspectorii din judetul Bihor au reclamat o solutie de proiectare proasta, care
ar fi adus economii firmei Bechtel, dar care ulterior ar fi cauzat distrugerea
rapida a unor portiuni de autostrada. Planurile facute de proiectantii angajati
de Bechtel, firma IPTANA, prevad o zona ce nu permite scurgerea apelor pluviale,
explica motivele opririi lucrarilor Lucian Chindlea, inspector-sef al Inspectiei
Bihor. „Pe unele zone lucreaza bine, pe altele nu“, adauga acesta.
Realizarea unei pante care sa permita scurgerea apei este cu atit mai necesara
cu cit „este un teren pacatos, cu straturi argiloase cu un nivel ridicat
al apei freatice“. Prezenta apei ar putea determina tasari ulterioare ale
corpului autostrazii, crede Chindlea.

„Este mai ieftin sa faci o suprafata orizontala doar din lama buldozerului
decit una care sa aiba o inclinare de 5%, cum impun normativele“, spune
inspectorul. Exista un precedent: imposibilitatea scurgerii apei din „fundatia“
autostrazii Bucuresti-Pitesti a cauzat distrugerea acesteia pe portiuni importante.

Reprezentantii constructorului Bechtel afirma ca deficienta se intilneste intr-un
singur punct. Proiectul celor doua tronsoane de autostrada apartine firmei IPTANA
si a fost aprobat de insusi Consiliul Tehnic si Economic al Companiei de Autostrazi,
spune Bogdan Sgircitu, director de comunicare la Bechtel. „Intr-adevar,
lucrarile au fost oprite, dar intr-un singur punct, pe tronsonul 3C. Lucrarile
le-am facut dupa proiectul realizat de IPTANA si avizat de Consiliu. Inspectia
in constructii a invocat anumite normative, iar proiectantul urmeaza sa se edifice
asupra acestora. Este vorba de o activitate punctuala care este deocamdata in
suspensie.“

Fotografii aflate in posesia consultantului francez Scetauroute, angajat de
statul roman sa supravegheze lucrarile, arata mai multe deficiente calitative
la executia autostrazii, cum ar fi fisurarea unor grinzi de beton, structuri
de armare din otel-beton care stau in apa, alunecari de teren pe aliniamentul
viitoarei autostrazi. Mihai Grecu, director general al companiei de autostrazi,
stie de aceste fisuri, dar nu este ingrijorat. „Sint in mai putin de unu
la suta din cazuri“, estimeaza acesta. Deficiente de proiectare a autostrazii
Transilvania au fost reclamate si de fostul ministru al Transporturilor, Radu
Berceanu.

Eventuala recuperare a valorii lucrarilor prost efectuate de catre Bechtel,
dupa predarea autostrazii, din garantia de buna executie depusa de constructorul
american va fi posibila doar partial, deoarece acesta a beneficiat in 2004 de
un regim „special“ din partea Companiei de Autostrazi. Uzual, nivelul
garantiei de buna executie este de 10% din valoarea lucrarilor, insa firma Bechtel
a economisit aproximativ 30 de milioane de euro, primind acceptul sa constituie
un depozit de 5% la dispozitia Companiei. La o valoare a lucrarilor estimata
la 600 de milioane de euro pentru tronsoanele 2B si 3C aflate in lucru (Cimpia
Turzii-Cluj si Suplacu de Barcau-Bors), Bechtel a constituit garantii bancare
de doar 32 de milioane de euro, in conditiile in care tot Compania de Autostrazi
solicita constructorilor de pe Moara Vlasiei- Ploiesti garantii de 20 de milioane
de euro, la lucrari de 200 de milioane de euro.

Probleme
Portiunea pe care Inspectia de Stat in constructii reclama nerespectarea normativelor
are o lungime totala de 2 km, din care 200 de metri reprezinta portiunea la
care s-a lucrat deja si care va trebui remediata de Bechtel, spune Dorin Debucean,
director pentru proiecte in cadrul Companiei de Autostrazi. Cit priveste alunecarile
de teren, acesta afirma ca una din cauze o reprezinta reparatiile rambleurilor
efectuate iarna, iar microfisurile in beton au aparut ca urmare a unei retete
gresite a betonului, la care Bechtel a renuntat ulterior .

„Eu incerc sa merg pe premisa experientei celor de la Bechtel in lucrarile
de infrastructura, pina la proba contrara“, spune directorul de proiecte
al CNADNR.

Platile din partea statului sint mai mari decit lucrarile
Potrivit contractului semnat cu firma Bechtel, Compania de Autostrazi trebuie
sa plateasca taxele vamale pentru utilajele cumparate de Bechtel.

Daca utilajele ar fi fost achizitionate din UE, compania nu ar fi platit nici
o taxa, deoarece importurile cu Uniunea sint scutite. In buna masura insa, Bechtel
isi aduce utilajele din SUA, cu taxe vamale medii de 15%, si astfel se mai pierd
peste zece milioane de euro. Pentru plata lucrarilor, statul roman a luat un
credit de 180 de milioane de dolari de la RZB, cu garantia bancii americane
Eximbank. Una dintre prevederile contractului este ca Bechtel va achizitiona
utilajele doar de la firme americane, respectiv Caterpillar, Peoria, PACCAR,
Link-Belt s.a.m.d. „Autostrada, construita cu suportul Eximbank (…)
este menita sa sprijine exporturile SUA, forta de munca de aici si sa promoveze
comertul si turismul romanesc“, afirma banca intr-un comunicat de presa.

Bogdan Sgircitu adauga ca, in cazul oricaror cheltuieli finantate din alte
surse decit din acest imprumut, Bechtel va cumpara nu atit din SUA, „cit
de unde este mai ieftin“.

Compania de Autostrazi a platit, pina in prezent, firmei americane, 178 de
milioane de euro, din care lucrarile propriu-zise reprezinta putin peste sfert,
adica 49 de milioane de euro.

Din 2004, anul in care au fost incepute lucrarile, banii incasati de firma
americana au fost in medie de doua-trei ori mai multi decit valoarea lucrarilor
efectuate, stabilita in functie de preturile unitare convenite. Virful a fost
atins in 2005, cind Bechtel a facut lucrari de 4,1 milioane de euro (echivalentul
valoric a mai putin de un kilometru de autostrada), dar a incasat 39 de milioane
de euro.

Cele 129 de milioane de euro diferenta au fost incasati de Bechtel, in contul
unor cheltuieli indirecte efectuate de acesta, cum ar fi cele cu organizarea
santierului, plata personalului indirect productiv, amortizarea utilajelor sau
plata chiriilor platite de personalul strain. Banii au fost incasati de Bechtel
pe baza unor clauze contractuale secretizate si in pofida faptului ca, in pratica,
aceste costuri indirecte sint incluse de constructori in tarifele unitare care
stau la baza ofertelor prezentate de acestia la licitatii.

Sursa: News



3Comentarii

Herzlichen Dank für Ihren Kommentar - dieser wird nach einer Prüfung von uns freigeschaltet. Beachten Sie, dass dies gerade an Wochenenden etwas länger dauern kann. Kommentare von registrierten Usern werden sofort freigeschaltet - hier registrieren!

inca 1000 caractere ramase

versiunea HTML a comentariilor