Să fim sinceri: ce era de aşteptat? Şi credeţi că acum e mai bine numai pentru că a trecut „iepoca” pionierilor? În fond, milităria e aceeaşi. Treci prin extemporale şi examene reproducând ce ţi-au turnat alţii în cap şi uitând totul a doua zi, ca s-o poţi lua de la capăt, că oricum nu-ţi ajută la nimic în viaţa adultă. Din şcoală mai ţii minte acum doar flirturile, prietenii, chefurile şi meciurile, adică lucrurile încărcate emoţional.
107 psihologi, profesori, jurnalişti, autori de cărţi pentru copii, precum şi trei foşti miniştri ai educaţiei, acuză într-o scrisoare deschisă publicată în ziarul britanic „The Daily Telegraph” că societatea contemporană are o durere dorsală faţă de nevoile psihologice ale viitorilor adulţi. Cu copilăria poluată de jocuri stupide pe calculator, mâncare proastă şi educaţie neadecvată, tot mai mulţi tineri cad pradă depresiei. „Acum e clar că un număr inacceptabil de copii e compromis într-un mod inutil, şi ăsta e aproape cu siguranţă un factor-cheie în creşterea cazurilor de abuz de substanţe, violenţă şi auto-vătămare la oamenii tineri”.
Creierul copiilor fiind încă în dezvoltare, ei se adaptează mai greu la efectele tot mai rapide ale schimbărilor culturale şi tehnologice. „Tinerii au nevoie de ceea ce fiinţele umane în dezvoltare au avut nevoie întotdeauna, inclusiv de mâncare adevărată, nu cea gen „junk food” (gunoi), jocuri adevărate, nu distracţiile sedentare din faţa ecranelor, de experienţa concludentă a lumii în care trăiesc şi de interacţiuni cu adulţi vii şi semnificativi pentru viaţa lor. Într-o cultură hiper-competitivă şi cu schimbări rapide, se aşteaptă de la copiii de azi să se descurce tot mai devreme cu sarcini şcolare formale şi o curiculă primară bazată pe teste academice. Ei sunt împinşi de forţele pieţei să se poarte şi să se îmbrace ca mici adulţi şi sunt expuşi prin media electronică la materiale care în trecutul recent ar fi fost considerate neadecvate pentru copii”.
„Avem atâta anxietate în privinţa copiilor, a protecţiei lor, a grijii faţă de ei şi a educaţiei, încât ei se dezvoltă în frică, spune scriitorul Michael Morpurgo, unul dintre semnatari. Există o frică în jurul copiilor, din partea politicienilor şi a şcolilor, care a dus la acest sistem educaţional bazat pe atingerea unor ţinte”. Copiii sunt prinşi într-o „cămaşă de forţă academică” de la cele mai fragede vârste, a adăugat el, ceea ce le scade din creativitatea şi acumulările pe care le poate oferi copilăria.
Sue Palmer, autoarea cărţii „Copilărie toxică”, cita în scrisoare cercetările lui Michael Shayer de la King’s College, Londra, care au demonstrat că, din punct de vedere al dezvoltării cognitive, copiii de 11 ani de azi sunt în urmă cu doi sau trei ani faţă de testele similare efectuate acum 15 ani. „E şocant. Trebuie să facem o declaraţie publică: dezvoltarea fizică şi psihologică a unui copil nu poate fi accelerată, consideră Palmer. Ea se schimbă în timp biologic, nu cu viteza electricităţii. Copilăria nu e o întrecere”.
Adrian Gagiu
***
Punctele de vedere exprimate de colaboratorii ziarului nostru în rubricile de opinii nu coincid neapărat cu cele ale redacţiei.
