Astfel a putut împlini Facultatea de Drept la Universitatea din Bucureşti, cu nota maximă, dar având atracţie spre libertatea de gândire nu a profesat în domeniul juridic, căsătorindu-se cu Marin Bucur, istoric literar la Institutul „George Călinescu”. A debutat în ziarul orădean „Crişana” cu poezia Numele tău, pe când era elevă la Şcoala elementară, dovedind o sensibilitate aparte, o promisiune care s-a adeverit.
Este bine a aminti că a refuzat să urmeze cursurile Şcolii de Literatură „Mihai Eminescu” din Bucureşti, şcoală la a cărei „dizolvare” a contribuit Mihail Sadoveanu, subliniind molcom, dar categoric: „Cine s-a născut scriitor, va fi”… A publicat prin revistele principale, cu stăruinţă şi mult succes. Volumele sale de versuri sunt numeroase. Este vorba de o poetă care trăind acum în Bucureşti, trăieşte mai cu deplinătate în stările lirice excepţionale.
Cartea sa publicată la editura „Anotimp”, cu câţiva anişori în urmă, avându-l ca redactor de carte pe distinsul poet Miron Blaga, ne aduce aminte de inegalabile ritmuri latine: „De la o vreme viaţa rămâne-n urma noastră / şi adevăruri simple ne ies mai mult în cale, / descoperind că multe-s trecătoare, / că ziua scapă din puterea noastră / şi-adulmecă, cu toate, spre nimic, un semn al anilor şi-al pierderilor grave: / nu avem timp, cu cât aleargă ceasuri”… Cu sufletul cinstit şi nostalgic, Victoria Ana Tăuşan rămâne concitadina noastră, poetă originală, poetă de excepţie.
Ion Davideanu
