Adica pentru muritorii de rând. Partea haioasa e ca prima masura prin care se pune ordine în fiscalitatea româneasca e declararea, pâna la finalul acestei luni, a veniturilor prevazute a fi câstigate din cedarea drepturilor de autor, din colaborari si a celor rezultate din proprietatea intelectuala. Nici daca Adrian Copilul Minune ar fi facut parte din Guvern nu cred ca ar fi fost confundati, grosolan si smechereste, gazetarii si scriitorii cu urmasii de drept ai Mamei Omida. Pe principiul „astia tot le stiu pe toate”, probabil ca de la anul o sa li se ceara si sa-si calculeze singuri impozitele, sa predea în avans textele pe care le vor scrie peste 6 luni si, eventual, sa se dea singuri afara atunci când previziunile din ianuarie nu se astern peste realitatile din decembrie. Ce mastodonti economici, ce industrie extractiva nerentabila, ce privatizari dubioase?
Ce smecherii în industria farmaceutica, ce datorii la stat iertate la pachet în ultima sedinta de Guvern, ce bani deturnati din reteaua sanitara, ce defrisari masive de paduri pâna când si muntii o iau din loc, ce bani mâncati de la buget pentru indiguiri care n-ar rezista nici jetului unui betiv simpatic, dar burduhanos? Astea sunt probleme delicate, vine naibii Uniunea Europeana peste noi si nici fura ca lumea n-o sa se mai poata în tara asta! Baietii ne anunta de azi pe mâine ca se scumpesc toate, dar si-au gasit marii datornici. În România „marii” datornici sunt micii prosti. Amarâtii care citesc textul asta. Si mai ales amarâtii care scriu texte ca asta!
Va dati seama ca dupa ce ziaristii, arhitectii, scriitorii, actorii si creatorii de moda îsi vor declara veniturile „estimate” pentru 2006 se vor realiza, în sfârsit, toate pe plaiurile mioritice? Va imaginati câti bani ies de aici? Ma tot întreb însa cum mi-as putea „estima” veniturile din cedarea drepturilor de autor. Doar daca mi-as presimti veniturile cum si-a presimtit Miorita moartea. Pâna la sfârsitul anului pot da ori geniul, ori infarctul peste mine. Mor naibii si însel asteptarile Guvernului Tariceanu.
Încurc intrarea în UE. În 2005 s-au sinucis doi poeti. Nu si-ar fi permis sa faca asta daca la începutul anului ar fi declarat un anumit venit. Gluma macabra, dar nici sinucide n-o sa ne mai putem pâna nu ne platim darile la stat.
Totusi, cum aflu eu cât pot publica anul acesta? Am cumparat un cocos negru, sânge uscat de fata mare, câteva aschii dintr-un sicriu si un colac facut din faina neînceputa dintr-un an bisect. Am sa-i iau cu mine pe Florin Ardelean, Florin Ciucas si Traian Stef. Am ochit malul unui lac numai bun de facut vraji. De ghicit viitorul. O tiganca tânara va dansa în jurul nostru, spunându-si descântecul.
Doar asa vom putea afla cam cât vom câstiga din colaborari pâna la începutul lui 2007. Banuiesc ca asta-i si metoda guvernamentala de stabilire a deficitului bugetar si de calculare a ratei inflatiei. Trebuie sa facem asta pentru tara. Îi suntem datori. Un singur lucru îl mai rog pe domnul Tariceanu: sa spuna când va fi luna plina. Ca daca nu e luna plina, s-ar putea sa ne iasa calculele prost. Si-o sa sustina ca din cauza noastra ne amâna europenii integrarea.
Miron Beteg
