. Adultii erau oripilati de vulgaritatea lui „Elvis the Pelvis”,
care era aratat la TV doar de la brâu în sus ca sa nu se vada miscarile
lascive din solduri.
În ultimii ani de viata, divortat, izolat de lume, el devenise o epava
din cauza obezitatii si mai ales a abuzului de droguri (mai ales amfetamine),
sedative si somnifere, abia fiind în stare sa faca figuratie în
concerte, iar la moartea sa i s-au gasit în corp 14 droguri si medicamente
(oficial, cauza mortii a fost infarctul).
S-a declansat în SUA o adevarata isterie, funeraliile au fost un eveniment
mediatic de anvergura nationala, iar presedintele Carter a emis o declaratie
despre moartea cântaretului. Încasarile enorme legate de numele
lui Elvis au continuat prin sutele de mii de vizitatori pe an la Graceland,
prin suveniruri, imitatori si chiar prin cei ce pretind ca nu e mort si ca l-au
vazut. Totusi, care e mesajul lasat de Elvis?
Tot în 16 august, Biserica Ortodoxa Româna îi praznuieste
pe sfintii martiri Brâncoveni. Detronat de sultan din cauza încercarii
de alianta antiotomana cu Rusia, Constantin-voda Brâncoveanu, ctitor de
biserici si ocrotitor al culturii, numit de turci Printul de Aur, a fost torturat
cinci luni pentru ca ei sa afle ca fabuloasa lui avere fusese depusa la Venetia.
La 15 august 1714, de Sf. Maria si când împlinea 60 de ani, a
fost decapitat la Istambul împreuna cu cei patru fii si cu vistiernicul
Ianache Vacarescu.
Sultanul le-a oferit viata daca trec la islam, dar Brâncoveanu a refuzat:
„Împarate, averea mea, câta a fost, ai luat-o, dar de legea
mea crestina nu ma las! În credinta mea vreau sa închid ochii, eu
si feciorii mei.” Secretarul sau Anton-Maria del Chiaro mai scrie ca domnitorul
s-a adresat apoi baietilor sai, încurajându-l mai ales pe cel mic,
care avea 11 ani si era cât pe ce sa accepte de frica: „Fiii mei,
fiti curajosi.
Am pierdut tot ce am avut în aceasta lume; cel putin sa ne salvam sufletele
în fata Mântuitorului nostru Iisus Hristos si sa ne spalam pacatele
cu sângele nostru.” El a fost ultimul executat, dupa ce a rostit:
„Doamne, fie voia Ta”. Au fost de fata alaturi de Ahmed al III-lea
ambasadorii Frantei, Angliei, Rusiei si Austriei, fara sa protesteze, dar si
multi turci de rând îngroziti de aceasta barbarie.
De atunci, domnitorul martir a intrat si în folclor, prin numeroase balade
dedicate lui „Brâncoveanu Constantin, boier vechi si domn crestin”,
iar stilul arhitectural al epocii, sinteza a Renasterii cu cel bizantin, a fost
denumit brâncovenesc. Desigur, lipsa lui de „pragmatism”,
nociva unui politician (caci „politica e arta compromisului”, adica
politica e c…), precum si „fanatismul religios” îl fac sa
nu fie deloc cool în epoca post-elvisiana. Mai bine sa adoram eroii si
modelele altora, ca sa le facem misiunea mai usoara, precum avertizeaza Sun
Tzu în „Arta razboiului”.
Adrian Gagiu
