Fiindca la sfârsitul emisiunii dl Mihai Groza si-a lasat adresa de e-mail pentru eventualele mesaje din partea ascultatorilor, m-am grabit sa dau curs invitatiei sale. Aveam o problema careia cu greu i se putea gasi rezolvare pe cale „naturala”: necesitatea semnalizarii si marcarii unei treceri de pietoni în dreptul Liceului „Emanuel” din Oradea, în favoarea celor peste 700 de elevi ai amintitei institutii de învatamânt. De ani buni de zile, de când functioneaza liceul respectiv, nu exista o trecere de pietoni pentru elevi, acestia riscându-si zilnic sanatatea si viata printre vehiculele care trec în tromba pe Bdul Decebal, spre disperarea noastra, a parintilor.
Dupa ce mi-am varsat naduful în mesajul electronic, i-am pus „cruce”, cum se zice, fara vreo speranta ca cineva din Primaria Oradea se va sinchisi de o sesizare a unui cetatean obisnuit. Totusi, stupoare: luni dimineata, pe la ora 10:00, sunt sunat de la cabinetul dlui viceprimar Mihai Groza, care a dorit sa-mi multumeasca personal pentru mesaj si sa ma asigure de interesul pe care acesta i l-a trezit. Nu mi-am retinut surprinderea si multumirea pentru promptitudinea si interesul sau fata de mesajul meu, si ne-am despartit în cei mai amiabili termeni, cu speranta ca problema trecerii de pietoni din dreptul Liceului „Emanuel” se va rezolva cât mai curând.
Nu stiu când va lua fiinta trecerea de pietoni cu pricina, dar un lucru stiu sigur: ca un al doilea om din Primaria Oradiei, functionarul public al administratiei locale, dl viceprimar Mihai Groza, a considerat normal sa-mi comunice personal ca mesajul meu a ajuns unde trebuie si ca este pe mâini bune.
Nu de alta, dar am avut o experienta similara anul trecut, când am trimis un alt mesaj altui viceprimar al Oradiei, dar… am ramas doar cu exercitiul de digitatie pe tastatura. Tot asa, în urma cu vreo trei luni, am lasat o sesizare scrisa si înregistrata si la presedintele Consiliului Judetean, dar desi am fost personal sa vad de ce nu mi-a raspuns nimeni, am ramas în continuare fara raspuns.
Modul de a reactiona al dlui Mihai Groza îmi dovedeste ca, dincolo de aroganta, indiferenta si lipsa de simt civic pe care multi functionari publici români le dovedesc zilnic în relatiile cu cetatenii obisnuiti, exista înca sperante ca, încet-încet, vom putea si noi sa asimilam si sa gustam din valorile normalitatii, câstigându-ne dreptul de a intra în Europa nu numai pe considerente politice, ci si printr-un comportament civilizat.
Pâna una-alta, pentru modul demn de admirat în care stie sa se raporteze fata de cetatean (cel putin în ceea ce priveste primirea sesizarii mele, cu speranta ca si rezolvarea acesteia se va bucura de aceeasi atentie), nu-mi ramâne decât sa-i multumesc si pe aceata cale dlui viceprimar Mihai Groza si sa le doresc tuturor functionarilor din toate institutiile publice sa-i copieze exemplul.
Dan Ionescu
