Într-un elan aproape sinucigaş, cotidianele îşi postează pe Internet conţinutul mediatic, oferind îndeobşte gratis informaţia care în versiunea tipărită poate fi obţinută doar contra cost. Stupid? Lipsit de noimă? Disperare în faţa iureşului de nestăvilit al viitorului, care se prăbuşeşte peste prezent, năucindu-ne?
Tirajele ziarelor scad vertiginos, direct proporţional cu rata tot mai mare de penetrare a Internetului. Cititorii de ziare electronice se înmulţesc pe zi ce trece – şi nu-i putem acuza: de ce ar da bani pe ceva ce pot obţine gratis? Presa scrisă nu are încotro: dacă vrea să mai fie citită, trebuie să-şi facă singură concurenţă pe Internet, chiar dacă asta înseamnă să-şi taie craca de sub ea.
Aşadar, în câţiva ani vor dispărea ziarele tipărite şi vom citi presă doar pe net? Scriu aceste rânduri cu gândul că ziarul pe care cititorul îl ţine în mână are numărul 4000. Nu e o cifră foarte rotundă, dar merită o clipă de adăstare, de interogaţie asupra a ceea ce ne va aduce viitorul. Jurnal bihorean a fost printre primele cotidiane locale care şi-a pus ştirile gratuit la dispoziţia internauţilor. Ba chiar a făcut ceva ce nu a îndrăznit nici un ziar din România: pe portalul Bihor Online, ştirile din J.b. pot fi citite cu o zi înainte de apariţia lor pe hârtie. Vă fac o dezvăluire care ar putea să vă surprindă: tirajele noastre n-au scăzut deloc. Ba dimpotrivă! Explicaţia e mult prea complexă ca s-o pot da în acest spaţiu limitat. Dar ea există. Şi ne arată un lucru încurajator: spre deosebire de alte ziare, viitorul sună bine pentru Jurnal bihorean. E o certitudine care ne face să fim încrezători că ne vom întâlni cu cititorii noştri şi la numărul 5000. Şi, de ce nu, chiar şi la 10.000!
Alexandru Seres
