Odată desfiinţat Parcul, ar avea
mână liberă pentru costrucţii,
distrugerea zonele protejate şi transformarea
zonei într-un dezastru ce ar face ca în
câţiva ani zona sa fie de nerecunoscut.
„Am oprit anul trecut un camion
încărcat cu lemne în zona Padiş.
Avea semnătura Romsilva pentru doborâturi.
Cinci buşteni erau din doborâturi, restul
din tăiere proaspătă. Este inadmisibil,
şi nu este vorba de un singur camion, sunt zeci.
Este vorba despre distrugerea covorului vegetal. Se
decopertează calcarul şi de acolo
începe degradarea. Pădurile tăiate de
pe carst nu se mai refac. Este un atentat asupra
Parcului!”, susţine Ana Marossy, membră
în Societatea Română de Ecologie
şi membră a Comisiei Monumentelor Naturii a
filialei Academiei Cluj.
Defrişările masive şi distrugerea
terenului de către tractoare şi tafuri duc
şi la viituri şi poluarea apei. „Apa
tulbure, nămoloasă intră în
peşteri şi la fel de murdară iese. Este
şi cazul peşterii de clasă A, Piatra
Altarului”, spune Mihai Gligan, reprezentantul
Asociaţiei Rangerilor din România şi
preşedinte al comisiei de protecţie din
cadrul Federaţiei Române de Speologie.
Ziariştii chemaţi în Padiş,
în week-end, de preşedintele CRSE, Mihai
Togor, au văzut urmele lăsate de zecile de
camioane şi căruţe care scot zilnic
lemnele tăiate din pădure.
„Sunt suspiciuni de exploatare ilegală
şi haotică a lemnului. Acest lucru este
şi mai grav, fiind vorba de o zonă de
conservare specială. La un control silvic sau a
Gărzii de Mediu în aceste locuri de
exploatare ar ieşi la iveală multe nereguli.
Cei care taie lemnul necontrolat probabil se
bazează pe regenerarea naturală a
pădurii. Însă regenerarea se face abia
în 30 de ani, iar în zone carstice chiar cu
mult mai greu”, a afirmat Mihai Togor.
Alin Moş, directorul Administraţiei PN
Apuseni, nu a putut fi contactat. Dar la mediatizarea
cererii primarilor din zonă de desfiinţare a
PN Apuseni, Alin Moş declara: „Suntem o
ţară democratică, în care oricine
poate să emită orice păreri, dar nu
ştiu cine sfătuieşte juridic aceşti
primari. Ne paşte un infrigement din partea
Comisiei Europene tocmai pe astfel de teme. Personal
sunt pus de Stat să fac o treabă la Parc
şi nu pot să-mi exprim decât
îngrijorarea în legătură cu o
astfel de propunere”.
Ferko Jeno, şeful Ocolului Silvic privat SC
„Codrii Beiuşului” , administrator al
pădurilor comunale, spune că „în
zona Padiş au fost doborâţi de
vânt mulţi arbori şi a început
infestarea cu gândacul de şcoarţă,
s-au pus capcane dar efectul a fost minim.”
În opinia directorului ICS Cluj, la
Padiş nu s-a intervenit la timp în
combaterea atacului gândacului de
şcoarţă „impasul fiind PN
Apuseni, datorită legilor în vigoare care nu
permit intervenţia în zonele strict
protejate. Trebuie efectuată inventarierea,
întocmirea documentaţiei şi
obţinute derogări pentru a interveni la
timp”.
Iar conducerea Direcţiei Silvice Bihor a
considerat că „nu gândacii sunt
dăunătorii principali ci proasta gestionare a
pădurilor, iar în următorii cinci
ani pădurile administrate de primării
vor fi uscate”.
„Avem de la sătenii noştri o sută
de cereri pentru lemn. Aşa că am am
făcut doi «partizi» în
pădurea din Padiş, din copaci bolnavi, pentru
a asigura lemne la populaţie. Masa lemnoasă
bolnavă o vindem cu 10, 20, 30 sau 40 de lei
metrul cub la săteni. Din partizi se mai vinde
şi la firme, dar prin licitaţie. De
pildă pentru firma Industry Sebeş, care face
pal din lemn, preţul a fost de 44 lei metrul cub.
Banii nu intră în bugetul Primăriei ci
a Ocolului Silvic”.
Primarul Rieniului a respins şi acuzele de pe
forumuri online, privind asocierea numelui său cu
cel al fostului şef al Organizaţiei de
Tineret a PD-L, Nica Antin Gelu, judecat într-un
dosar de braconaj silvic. „Pe domnul Nica
îl cunosc la fel ca pe alţi consăteni,
nu îmi este consilier, cu atât mai
puţin pe probleme silvice”, ne- asigurat
Gheorghe Bota. Totuşi, Nica Antin s-a arătat
în temă, declarându-ne ieri
următoarele: „Ar trebui să veniţi
să vedeţi cum este pădurea. Numai
dacă o să se stropească de sus o să
scăpăm de insecte. Degeaba a ordonat
Direcţia Silvică să se taie un cordon de
30 de metri în pădurea verde. Insectele
zboară mult mai mult.”
În ce priveşte dosarul de braconaj, Nica
îşi susţine nevinovăţia:
„A fost o înscenare. Am fost surprins cu o
armă de vânătoare în
maşină, pe un drum comunal. Legea nu
interzice însă să-ţi
transporţi arma”.
Cristian Horgoş
