Odată desfiinţat Parcul, ar avea mână liberă pentru costrucţii, distrugerea zonele protejate şi transformarea zonei într-un dezastru ce ar face ca în câţiva ani zona sa fie de nerecunoscut.

„Am oprit anul trecut un camion încărcat cu lemne în zona Padiş. Avea semnătura Romsilva pentru doborâturi. Cinci buşteni erau din doborâturi, restul din tăiere proaspătă. Este inadmisibil, şi nu este vorba de un singur camion, sunt zeci. Este vorba despre distrugerea covorului vegetal. Se decopertează calcarul şi de acolo începe degradarea. Pădurile tăiate de pe carst nu se mai refac. Este un atentat asupra Parcului!”, susţine Ana Marossy, membră în Societatea Română de Ecologie şi membră a Comisiei Monumentelor Naturii a filialei Academiei Cluj.

Defrişările masive şi distrugerea terenului de către tractoare şi tafuri duc şi la viituri şi poluarea apei. „Apa tulbure, nămoloasă intră în peşteri şi la fel de murdară iese. Este şi cazul peşterii de clasă A, Piatra Altarului”, spune Mihai Gligan, reprezentantul Asociaţiei Rangerilor din România şi preşedinte al comisiei de protecţie din cadrul Federaţiei Române de Speologie.

Ziariştii chemaţi în Padiş, în week-end, de preşedintele CRSE, Mihai Togor, au văzut urmele lăsate de zecile de camioane şi căruţe care scot zilnic lemnele tăiate din pădure.

„Sunt suspiciuni de exploatare ilegală şi haotică a lemnului. Acest lucru este şi mai grav, fiind vorba de o zonă de conservare specială. La un control silvic sau a Gărzii de Mediu în aceste locuri de exploatare ar ieşi la iveală multe nereguli. Cei care taie lemnul necontrolat probabil se bazează pe regenerarea naturală a pădurii. Însă regenerarea se face abia în 30 de ani, iar în zone carstice chiar cu mult mai greu”, a afirmat Mihai Togor.

Alin Moş, directorul Administraţiei PN Apuseni, nu a putut fi contactat. Dar la mediatizarea cererii primarilor din zonă de desfiinţare a PN Apuseni, Alin Moş declara: „Suntem o ţară democratică, în care oricine poate să emită orice păreri, dar nu ştiu cine sfătuieşte juridic aceşti primari. Ne paşte un infrigement din partea Comisiei Europene tocmai pe astfel de teme. Personal sunt pus de Stat să fac o treabă la Parc şi nu pot să-mi exprim decât îngrijorarea în legătură cu o astfel de propunere”.

Nu gândacii, ci gestionarii

Luna trecută, primarul de Rieni, Gheorghe Bota, a chemat la discuţii alţi primari din zona Padiş, reprezentanţii Institutului de Cercetări Silvice (ICS) Cluj, Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic, ai Gărzii de Mediu, pe prefectul Ghilea şi pe deputatul Seremi. Atunci, primarul Bota (PD-L) opina că se impune „tăierea arborilor afectaţi, declararea ca neconstituţională a Legii de delimitare a PN Apuseni  întrucât aceasta încalcă dreptul la proprietate al comunelor limitrofe, despădubirea proprietarilor şi desfiinţarea PN Apuseni”.

Ferko Jeno, şeful Ocolului Silvic privat SC „Codrii Beiuşului” , administrator al pădurilor comunale, spune că „în zona Padiş au fost doborâţi de vânt mulţi arbori şi a început infestarea cu gândacul de şcoarţă, s-au pus capcane dar efectul a fost minim.”

În opinia  directorului ICS Cluj, la Padiş nu s-a intervenit la timp în combaterea atacului gândacului de şcoarţă  „impasul fiind PN Apuseni, datorită legilor în vigoare care nu permit intervenţia în zonele strict protejate. Trebuie efectuată inventarierea, întocmirea documentaţiei şi obţinute derogări pentru a interveni la timp”.

Iar conducerea Direcţiei Silvice Bihor a considerat că „nu gândacii sunt dăunătorii principali ci proasta gestionare a pădurilor, iar în următorii cinci ani pădurile administrate de primării vor fi uscate”.

Primar repliat

Solicitat luni să comenteze acuzele ecologiştilor privind mafia lemnului, primarul Bota a dat înapoi, deşi tocmai el a iniţiat acţiunea primarilor. „Comuna Rieni are păduri doar în zona tampon a Parcului, aşa că putem tăia copacii afectaţi fără derogări speciale. Comunele Bunteşti şi Lunca au însă pădurile chiar în rezervaţie şi au interes mai mare. La cum stă situaţia acum, doar o acţiune chimică, din avion, ar mai putea stopa gândacii de scoarţă”, ne-a declarat Bota.
Întrebat despre suspiciunile că Primăria Rieni ar vinde lemn la preţuri mici, primarul Bota ne-a răspuns:

„Avem de la sătenii noştri o sută de cereri pentru lemn. Aşa că am am făcut doi «partizi» în pădurea din Padiş, din copaci bolnavi, pentru a asigura lemne la populaţie. Masa lemnoasă bolnavă o vindem cu 10, 20, 30 sau 40 de lei metrul cub la săteni. Din partizi se mai vinde şi la firme, dar prin licitaţie. De pildă pentru firma Industry Sebeş, care face pal din lemn, preţul a fost de 44 lei metrul cub. Banii nu intră în bugetul Primăriei ci a Ocolului Silvic”.

Primarul Rieniului a respins şi acuzele de pe forumuri online, privind asocierea numelui său cu cel al fostului şef al Organizaţiei de Tineret a PD-L, Nica Antin Gelu, judecat într-un dosar de braconaj silvic. „Pe domnul Nica îl cunosc la fel ca pe alţi consăteni, nu îmi este consilier, cu atât mai puţin pe probleme silvice”, ne- asigurat Gheorghe Bota. Totuşi, Nica Antin s-a arătat în temă, declarându-ne ieri următoarele: „Ar trebui să veniţi să vedeţi cum este pădurea. Numai dacă o să se stropească de sus o să scăpăm de insecte. Degeaba a ordonat Direcţia Silvică să se taie un cordon de 30 de metri în pădurea verde. Insectele zboară mult mai mult.”

În ce priveşte dosarul de braconaj, Nica îşi susţine nevinovăţia: „A fost o înscenare. Am fost surprins cu o armă de vânătoare în maşină, pe un drum comunal. Legea nu interzice însă să-ţi transporţi arma”.

Cristian Horgoş