Ecologiştii fac front comun ca urmare a intenţiei primarilor din zona Ştei-Beiuş de desfiinţare a Parcului Natural Apuseni. Peisajul carstic e brăzdat de drumuri făcute de tafuri şi tractoare, din loc în loc, stivele de lemn aşteaptă camioanele, drumul distrus de viituri dezvăluie un peisaj dezolant. Deşi Parcul se presupune că îi conferă protecţie, în continuare zone întregi sunt defrişate şi tone de lemn se încarcă zi de zi.

Primarii comunelor Lunca, Rieni, suţin că sunt impiedicaţi să intervină în igienizarea pădurilor, cer declararea ca neconstituţională a Legii de delimitare a Parcului Natural Apuseni întrucât aceasta ar încălca dreptul la proprietate al comunelor limitrofe şi cer desfiinţarea Parcului Natural Apuseni.

În replică, Mihai Togor, preşedintele Centrului Român pentru Supraveghere Ecologică (CRSE) promite că CRSE va iniţia o întâlnire cu toţi factorii responsabili şi de decizie pentru a găsi o cale ca Parcul Natural Apuseni să funcţioneze. „Planul de management, deşi este întocmit de un an şi jumătate, a fost respins pe un motiv hilar - că nu s-au depus hotărârile Consiliului Ştiinţific şi ale Consiliului Consultativ de Administrare. Asupra Consiliului Ştiinţific se fac presiuni pentru a aproba zonarea internă dorită de primarii care nu sunt de acord cu zona în care se poate construi. ”

Cabane ilegale

În continuare se campează haotic, fără aprobare. Gunoaiele sunt ascunse prin pădure ori depozitate fără jenă lângă drum, aşa cum sunt şi cele de la Boga. La doi paşi de casele de vacanţă, mirosul acru de putreziciuni se pare ca nu deranjează pe nimeni, nici pe proprietari, nici pe cei de la Primăria Pietroasa. „Depozitarea gunoaielor este ilegală. Primăria Pietroasa ar trebui să asigure salubrizarea şi să-i amendeze pe cei care aruncă ilegal gunoiul, inclusiv la Boga”, precizează Mihai Togor.

Cât despre posibilităţile de cazare şi dezvoltare a turismului, există sufieciente zone unde legea permite construcţia de pensiuni şi cabane în zona Parcului, şi totuşi, apar construcţii noi. „Doar trei construcţii sunt autorizate în platoul Padiş, cabana Padiş şi alte două clădiri în roşu”, declară fostul inspector şef al Inspectoratului Teritorial în Construcţii, Lucian Chindlea. „Pentru construcţiile neautorizate au fost aplicate, anul trecut, de către Inspectorat amenzi în valoare de 60.000 de lei. Este periculos aici de construit pentru că nu este rezolvată problema apei şi a canalizării, este o zonă carstică iar apa menajeră infiltrată într-un loc poate ieşi în alt loc, la kilometri distanţă. Nu ai voie să contruieşti într-un parc natural ci doar la periferie”, a precizat Lucian Chindlea, aflat la Glăvoi.

Şi la periferie sunt o mulţime de pensiuni cu posibilităţi serioase de cazare. Doar ca exemplu, pe valea Aleului, o iniţiativă privată, proprietate româno-americană, se întinde pe 120 de hectare. „Este un proiect pilot, cu bani europeni. Sunt un vizionar, am minte antreprenorială şi ştiu că aici se poate trăi liber şi sănătos”, declară administratorul Adrian Dreana. Cu poteci amenajate, cu coşuri de gunoi amplasate ici-colo, pe propietatea privată există şi o păstrăvărie cu puiet de primă generaţie. Nemulţumit de defrişările din zonă, Adrian Dreana precizează: „Se distruge fauna din apă deoarece coboară aluviunile unde este defrişată pădurea. Rădăcinile, crengile şi rumeguşul ajung în apă şi distrug păstrăvii. Unde e defrişată pădurea nu mai există păstrăvi”.

Staţiunea în stand-by

Proiectul de construire, în zona Padiş-Lazuri, a unei staţiuni de 60 de milioane de euro se află în stand-by. Consiliul Ştiinţific al Parcului Natural Apuseni a respins propunerea de modificare a zonării interioare a Parcului Natural Apuseni, terenul pe care vor să construiască fiind inclus în categoria „zonă de protecţie integrală”, unde construirea este interzisă. „Compania de Turism, Hoteluri şi Restaurante Padiş (CTHRP) pregăteşte o altă variantă de proiect, din câte sunt informată.

Au mutat zona de amplasare a staţiunii de pe coasta Bisericii Moţului, în coasta Bătrânei, dar tot în bazinul de acumulare a Molhaşurilor, care este rezervaţie ştiinţifică. Construirea acestei staţiuni va influenţa în sens distructiv Molhaşurile. Intervenţia într-un singur punct afectează o zonă mult mai mare. În zona moţilor şi crişenilor sunt posibilităţi destule pentru a se dezvolta turismul. Iar în zona de carst să fie un turism dirijat şi controlat”, susţine Ana Marossy.
În această idee, aşa după cum observă preşedintele CRSE, Mihai Togor, zonarea Parcului devine esenţială pentru investitori.

Drum spre Padiş

Îngrijorarea ecologiştilor faţă de viitorul zonei Padiş este alimentată şi de faptul că va fi modernizat curând drumul spre Padiş iar afluxul turistic va creşte pe măsură.

Astfel, Consiliul Judeţean Bihor a desemnat săptămâna trecută ca şi câştigătoare a contractului de executare a DJ Sudrigiu - Pietroasa - Cabana Padiş, asocierea MBS Group Turda - Alfa Rom Satu Mare - Nemzetkozi Betonut, care a ofertat 11 milioane euro, adică 82% din costul evaluat de beneficiar. Potrivit anunţului de licitaţie, drumul de 28,5 km trebuie refăcut în termen de doi ani de la semnarea contractului.

Camelia Buşu