Tăriceanu opreşte exporturile de energie electrică

Tăriceanu opreşte exporturile de energie electrică
BUCUREŞTI – Specialiştii din agricultură îi cer ministrului să declare starea de urgenţă pentru că rapoartele despre efectele secetei sunt îngrijorătoare.

Culturile de pe 200.000 de hectare sunt compromise. Aşă că premierul Călin Popescu Tăriceanu a convocat pentru marţi după-amiază, la Guvern, o şedinţă pentru a analiza situaţia cu ministrul Agriculturii şi cu reprezentanţii Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă. La ieşirea de la discuţii, Tăriceanu a declarat că i-a cerut lui Varujan Vosganian să analizeze situaţia şi să oprească exporturile de energie electrică de la Hidroelectrica.

Seceta nu afectează doar agricultura, „avem probleme şi cu rezervele de apă şi cu energia electrică”, a subliniat prim-ministrul. S-a luat decizia ca şi contractele de irigaţii să se poată realiza până la 31 iunie, în condiţiile în care termenul limită era 31 ianuarie. România nu se confruntă în acest moment cu ostilitatea autorităţilor, instituţiile abilitate să intervină pentru remedierea situaţiei fiind gata să ia toate măsurile necesare, a declarat Tăriceanu.

Autorităţile din mai multe judeţe afectate de secetă au cerut ca acestea să fie declarate zone calamitate. Însă ministrul Agriculturii a precizat că acest lucru nu se va întâmpla în regiunile în care există sisteme de irigaţii. „Nu vor fi declarate zone calamitate, pentru că nu au apelat la sistemul de irigaţii, indiferent de tarife. Acolo unde s-a făcut contractarea, dar suprafeţele n-au fost date, din cauza tarifelor sau a altor motive, cu atât mai mult nu vor fi declarate zone calamitate”.

Judeţele Dolj, Giurgiu, Constanţa, Olt, Caraş Severin şi Iaşi au solicitat deja să fie declarate zone calamitate. Ministrul Decebal Traian Remeş spune însă că doar Dolj şi Giurgiu se vor afla cu siguranţă pe lista judeţelor declarate calamitate.

Soarele fierbinte face primele victime
Căldura din aceste zile face victime! Cinci români au murit şi alte sute de persoane au ajuns la spital. Ministerul Sănătăţii cere populaţiei să respecte recomandările medicilor. Sunt cu până la 10 grade mai mult decât de obicei în aceeaşi perioadă a lunii mai. Maxima zilei de luni a fost de 33 de grade Celsius, în sudul ţării. Iar pentru marţi meteorologii anunţă temperaturi la fel de ridicate.

Telefoanele serviciilor de ambulanţă din toată ţara sună în neştire. Zeci de oameni clachează din cauza temperaturilor extrem de mari pentru această perioadă. Doi bătrâni au murit pe stradă la Braşov fără să-i poată ajuta cineva. Bătrânii şi cardiacii suportă cel mai greu trecerea bruscă de la iarnă la vară.

Şi la Mamaia căldura a făcut prima victimă. Un bărbat de 52 de ani a făcut infarct după ce a stat mai multe ore în soarele dogoritor. Căldura a făcut victime şi în judeţul Buzău. Un bărbat în vârstă de 60 de ani a murit în timp ce se plimba cu nepotul său în parc. Serviciul de Ambulanţă l-a găsit fără suflare pe o bancă, decesul fiind provocat de o comoţie cerebrală.

O femeie în vârstă de 80 de ani din Arad şi-a pierdut viaţa, marţi dimineaţă, fiind lovită în plin de un tramvai pe care-l aştepta în staţie, vatmanul afirmând că femeii i s-a făcut rău, căzând pe linii.

În Gorj, secţiile de cardiologie şi neurologie au devenit neîncăpătoare. Zeci de oameni au ajuns la spital sufocaţi de căldură. Medicii spun că mai ales acum cardiacii şi bătrânii ar trebui să fie foarte atenţi. Oamenii alungaţi din case de căldură s-au refugiat în parcuri, şi ştranduri. De mare ajutor – apa rece şi îngheţata.

Cea mai secetoasă vară din ultimii 40 de ani
Vara care urmează se anunţă cea mai secetoasă din ultimii 40 de ani. Rapoartele existente deja sunt îngrijorătoare – culturile de pe 200.000 de hectare sunt compromise. Specialiştii din agricultură au cerut ministerului declararea stării de urgenţă.

Asta pentru că sunt zone, mai ales în sudul ţării, unde producţia e deja 100% afectată. Soluţii? Prea puţine, spun specialiştii. Fiecare strop de apă în minus pentru culturile româneşti înseamnă poate un ban în plus la multe dintre alimente.

În România de dinainte de 1989 se irigau constant 3 milioane de hectare de teren agricol. După 1990, toată infrastructura sistemelor de irigaţie a dispărut. S-a furat şi nimeni nu şi-a bătut capul să o înlocuiască. Şi în 2000, sudul ţării era lovit puternic de secetă. Ministrul Agriculturii de atunci, Ioan Mureşan, promitea bani pentru irigaţii. Seceta din 2000 a trecut, sistemul de irigaţii nu s-a refăcut, iar agriculorii români se roagă în continuare pentru ploaie. Ca într-o ţară agricolă, ce se respectă!



0Comentarii

Herzlichen Dank für Ihren Kommentar - dieser wird nach einer Prüfung von uns freigeschaltet. Beachten Sie, dass dies gerade an Wochenenden etwas länger dauern kann. Kommentare von registrierten Usern werden sofort freigeschaltet - hier registrieren!

inca 1000 caractere ramase