Tinerii se revoltă pe cei care îi acuză că nu votează!

Tinerii se revoltă pe cei care îi acuză că nu votează!
Tinerii se revoltă pe cei care îi acuză că nu votează! - © Sursa: CTR
Consiliul Tineretului din România (CTR) susține că dimpotrivă, tinerii au votat în primul tur al prezidențialelor, în rând cu celelalte grupe de vârstă.

CTR arată că circa 2,17 milioane de tineri (18-34 de ani) din România și din Diaspora au votat pe 10 noiembrie. În ceea ce privește participarea pe grupe de vârstă utilizată de Autoritatea Electorală Permanentă, tinerii între 18-24 de ani (41,38%) și cei între 25-34 de ani (38,51%) au votat similar cu alte categorii de vârstă, respectiv 35-44 de ani (43,26%), 45-64 de ani (54,17%) sau 65+ ani (51,50%).
CTR relevă cauzele pentru care tinerii evită urnele:

Sursa: CTR

● 36,7% dintre tinerii cu vârsta între 18 și 24 de ani se aflau în risc de excluziune socială în 2018, conform unor date Eurostat. În aceste condiții, este clar că acești tineri sunt marginalizați în societate și există șanse semnificative ca ei să nu voteze.

● 18,1% dintre tinerii cu vârsta între 18 și 24 de ani, 21,5% dintre cei cu vârsta între 25 și 29 de ani, respectiv 20,3% cu vârsta între 30 și 34 de ani erau încadrați în 2018 ca fiind fără loc de muncă, fără să facă vreo școală și fără să participe la cursuri de formare. Peste 1 milion de tineri resimt o nesiguranță socială, dificultățile îndepărtându-i de ceea ce ar presupune o cetățenie activă.

Din perspectiva hărții privind domiciliulSursa: CTR

● Există diferențe semnificative în ceea ce privește numărul de cetățeni cu vârsta de peste 45 de ani, raportat la cei cu vârsta sub 45 de ani, în sensul declinul demografic abrupt, din România.

● În perioada 2013-2018, numărul tinerilor din România (14-35 de ani) a scăzut cu 2,5 milioane, până la circa 5 milioane (cu 32,75%).

BH, în siajul centrelor universitare

Raportat la numărul de tineri cu vârsta cuprinsă între 18-34 de ani, județele în care s-au înregistrat o pondere mare raportat la tinerii cu domiciliul în acel județ sunt: Cluj (72,64%), Ilfov (60,79%), Municipiul București (57,72%), Timiș (52,21%), Brașov (50,03%), Sibiu (49,12%), Alba (42,95%), Giurgiu (42,74%), Bihor (42,13%) sau Argeș (41,89%).

Statistic, județele în care s-au înregistrat procente mai mici în ceea ce privește participarea tinerilor la vot sunt: Harghita (29,48%), Galați (29,41%), Tulcea (29,18%), Ialomița (29,03%), Neamț (28,39%), Botoșani (27,88%), Bacău (27,60%), Satu Mare (26,47%), Covasna (23,83%) sau Vaslui (21,59%).

Se remarcă prezența semnificativă a studenților la vot. În ceea ce privește populația cu vârsta cuprinsă între 18 și 24 de ani, județele Cluj (96,46%), Timiș (60,29%), Brașov (55,44%) sau Sibiu (53,02%) au întâmpinat distorsiuni prin prezența masivă a studenților, care sunt rezidenți și în general nu domiciliază în centrul universitar.

Teme de casă pentru Guvern

Consiliul Tineretului cere Guvernului adoptarea urgentă a mai multor măsuri, pentru a stopa migrația tinerilor către „orașe magnet”, dar și pentru a stopa plecarea tinerilor din țară. Se cer, de asemenea, campanii pentru încurajarea participării la vot și introducerea votului prin corespondență în cazul tuturor categoriilor de alegeri.

Orădeni aleși

În altă ordine de idei, orădenii Kőrösi Kristóf și Marius Deaconu au fost aleși vicepreședinți ai acestui Consiliu, care reunește 23 structuri federative, cu o rețea de peste 400 de organizații de și pentru tineret din țară.



4Comentarii

Herzlichen Dank für Ihren Kommentar - dieser wird nach einer Prüfung von uns freigeschaltet. Beachten Sie, dass dies gerade an Wochenenden etwas länger dauern kann. Kommentare von registrierten Usern werden sofort freigeschaltet - hier registrieren!

inca 1000 caractere ramase

Citiți principiile noastre de moderare aici !

versiunea HTML a comentariilor