Top-less-uri la carnavalul de la Rio

Reactualizat la:
Top-less-uri la carnavalul de la Rio
Anul acesta, startul carnavalului s-a dat marţi, cu patru zile mai devreme decât era programat, prin tradiţionala ceremonie de înmânare a cheilor oraşului de primarul capitalei braziliene, Cesar Maia, regelui carnavalului, Rei Momo.  Rio de Janeiro 2  04.02.2008

Pe o ploaie deasă, Regele Momo a venit într-o caleaşcă alegorică, trasă de cai, însoţit de regina lui şi de prinţesele lor. De sâmbătă, timp de patru zile, toată Brazilia are vacanţă oficială, ca să să se bucure în voie de sărbătoare, iar turiştii din toată lumea au venit cu o săptămână înainte, plătind gras pentru această sărbătoare, care, între altele, revigorează şi bugetul ţării. De pildă, un bilet numai la o paradă costă între 200 şi 300 de dolari. Pentru încă pe-atât, turiştii dornici de senzaţional sunt instruiţi şi lăsaţi să danseze cu profesioniştii.

SAMBADROM. Este perioada în care Rio e plin de viaţă mai mult ca oricând, şi tot aici au loc cele mai mari şi mai ingenioase ritualuri ale carnavalului. Cu fiecare zi, atmosfera se încinge, debutând cu paradele de cartier, baluri şi petreceri în “Cidade Maravilhosa” (“Oraşul Minunat”), cum este supranumit Rio de Janeiro. Sărbătoarea atinge apogeul duminică şi luni, când se desfăşoară parada carelor alegorice şi “Sambadromul” – defilarea celebrelor şcoli de samba pe traseul din Rio consacrat acestei ceremonii. În fiecare an, peste 12 dintre cele mai bune şcoli de samba se întrec în costume, coregrafie şi muzică, pentru a deveni “emblema” Braziliei şi a capitalei Rio. Primele şcoli de Samba au apărut la Rio, în 1928.

BLOCOS. “Strămoşii” dansatorilor contemporani erau numiţi “cordoes” (coarde). Astăzi, ei sunt cunoscuţi ca “blocos”. Spectacolele lor ocupă o mare parte a programului de carnaval. Fiecare din cei peste o sută de “blocos” evoluează pe o stradă sau zonă bine stabilită, potrivit unei organizări riguroase, iar cele mai importante grupuri au privilegiul de a monopoliza anumite zone. Între “blocos” celebri figurează “O cordao do bola preta”, care evoluează în inima oraşului, şi “Suvaco de Christo”, care se desfăşoară sub statuia lui Hristos Mântuitorul.

MARDI GRAS. Carnavalul brazilian se încheie cu “Mardi Gras” ( “Marţea Grasă”), supranunită şi “marţea clătitelor”. Ea pică întotdeauna cu 47 de zile înaintea Paştelui catolic. Între alte oraşe celebre din lume care păstrează obiceiul “Mardi Gras” se numără New Orleans şi Veneţia. Excepţie de la “Marţea Grasă” fac unele ţări latino-americane şi din Caraibe, iar în Europa, Marea Britanie, unde clătitele sunt o tradiţie.

ISTORIC. Carnavalul brazilian are loc înaintea Paştelui romano-catolic. E considerat o sărbătoare păgână şi se pare că se trage dintr-una portugheză, violentă – “entrudo”. Carnavalul brazilian modern s-a născut în Rio de Janeiro în 1845, când burghezimea oraşului a importat obiceiul petrecerilor şi balurilor “masquerade” de la francezi, “filiera” europeană importând, la rândul ei, elemente din culturile africane şi amerindiene.

Sursa: Jurnalul National



0Comentarii

Herzlichen Dank für Ihren Kommentar - dieser wird nach einer Prüfung von uns freigeschaltet. Beachten Sie, dass dies gerade an Wochenenden etwas länger dauern kann. Kommentare von registrierten Usern werden sofort freigeschaltet - hier registrieren!

inca 1000 caractere ramase

Citiți principiile noastre de moderare aici !