„Tosca”, reper în istoria Operei orădene

De Cristian Horgoș
3Comentarii
Corurile Filarmonicii şi Fiat Lux, printre protagonişti
Corurile Filarmonicii şi Fiat Lux, printre protagonişti
Instituţii de Operă au, în vestul ţării, doar Timişoara, Braşovul şi Cluj. Dar şi Oradea a arătat resurse.

Teatrul „Regina Maria” a fost arhiplin, duminică seară, la regalul cultural care a încununat Festivalul Toamnei Orădene. Distribuţia internaţională a fost prezentată generos în materialul „Un regal pentru iubitorii de operă: TOSCA de Puccini”, mediatizat deja de Asociaţia Culturală „Opera per Sempre”. Aşa încât, vom remarca doar înteţirea corului de aplauze adresate, la final, baritonul italian Alfio Grasso (baronul Scarpia) şi sopranei orădence Florina Hinsu. Iar plusul de aplauze s-a datorat, nu patriotismului locali, ci vocii care a adus-o pe Florina Hinsu pe scena Operei din Viena alături de artiştii Placido Domingo, Agnes Baltsa şi Edita Gruberov.

Dealtfel, pentru a şlefui rolul Floriei Tosca, soprana Florina Hinsu s-a pregătit, în SUA, cu Virginia Zeani – demnă urmaşă a sopranei românce Hariclea Darclée.

Şi acum trebuie amintit că, în anul 1900, la Roma, a avut loc premiera mondială „Tosca” scrisă de Puccini cu dedicaţie pentru fenomenala soprană româncă Hariclea Darclée.

De atunci, Floriei Tosca i-au dat viaţă soprane românce precum Virginia Zeani, Maria Slătinaru Nistor, Celia Costea, Angela Gheorghiu, Adina Niţescu, Simona Titieanu sau Ioana Mărgărit.

Bravo, bravissimo!

Iar duminică, Florina Hinsu a interpretat, în faţa orădenilor, aria „Visi d’Arte, Visi d’Amore” din actul II, momentul de maximă sensibilitate a operei. Acesta fiindcă în această arie, Floria Tosca îşi exprimă emoţiile, trăirile, supliciile, puterea de jertfă în dragoste şi demnitatea femeii în faţa înjositoarei oferte a baronului Scarpia. Pentru felul strălucit în care a transmis acest noian de sentimente, Florina Hinsu a primit din public şi însufleţite felicitări: bravo, bravissimo!

Se cuvine să remarcăm şi aportul de înaltă ţinută a Orchestrei şi Corului Filarmonicii din Oradea cât şi a corului orădean de copii Fiat Lux şi a interpreţilor orădeni Florin Ganea, Vlad David şi Norbert Aronescu.

Şi absolut nu în ultimul rând, regia şi adaptarea scenografică poartă semnătura orădenului Horia Ballint – colaborator fidel al dirijorului Cristian Sandu, cel botezat „Il Mago” de presa italiană.

Prima operă, la Oradea

Iar directorul Filarmonicii, Todor Albert, a considerat că într-o astfel de seară merită amintit cum a apărut la Oradea prima companie de operă din România.

Oradea a avut o viaţă muzicală de nivel european încă din secolul XVIII, graţie episcopilor care i-au adus pe Johann Michael Haydn, Karl Ditters von Dittersdorf şi Wenzel Pichl.

În secolul XVIII, muzica profesionistă s-a transferat firesc din sfera bisericii în atmosfera burgului. Şi doar în anul 1828 au avut loc 83 de spectacole de operă la Oradea. În ianuarie 1888 are loc primul „concert filarmonic” din Oradea, dirijat de J. Schnitzl, orchestra interpretând şi Uvertura operei „Tancred” de Rossini. Iar în 1890 apare Asociaţia Prietenilor Muzicii din Oradea-Mare, sub patronajul căreia se înfiinţează pe lângă Teatru, secţia de operă.

 



3Comentarii

Herzlichen Dank für Ihren Kommentar - dieser wird nach einer Prüfung von uns freigeschaltet. Beachten Sie, dass dies gerade an Wochenenden etwas länger dauern kann. Kommentare von registrierten Usern werden sofort freigeschaltet - hier registrieren!

inca 1000 caractere ramase

Citiți principiile noastre de moderare aici !

versiunea HTML a comentariilor