Tradiţie şi măiestrie culinară la Festival sarmalelor

Reactualizat la:
Tradiţie şi măiestrie culinară la Festival sarmalelor
Toamna începe altfel la Salonta. Prima ceață din anotimpul recoltelor inundă micul târg de frontieră cu aburul sarmalelor.

Devenit element specific al tradiției populare românești din sud-vestul județului Bihor, „Festivalul Sarmalelor” a consacrat prin arta culinară originală zeci de rețete tradiționale deținute în secret de renumitele gospodării românești din localitățile Salonta, Avram Iancu, Batăr, Ciumeghiu, Ghiorac, Mădăras, Tinca și Tulca.

Visul și efortul susținut al inimosului salontan Ioan Sala trăiește cel de-al optulea an de împlinire. Cu sprijinul Consiliului Județean Bihor, al președintelui Pasztor Sandor și al Primăriei Municipiului Salonta, prin primarul Torok Laszlo, în parteneriat cu Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Bihor, prin Mircea Jacan, dar și datorită generozității organizatorilor Valeriu Boeriu, Ioan și Răzvan Sala sau Ramona Buz, duminică, 4 septembrie 2016, Parcul Maria a găzduit cea de-a opta ediție a celebrului „Festival al Sarmalelor”.

Anul acesta, organizatorii și-au propus și au reușit să depășească semnificativ recordul ultimilor ani. Gazdele au împărțit musafirilor din Bihor și din județele învecinate cu mult peste cele 14 mii de sarmale oferite pofticioșilor la ediția precedentă, gurmanzii vehiculând un binecuvântat record de 16 mii de sarmale gătite la „Festivalul Sarmalelor” 2016. Un alt element inedit al celei de-a opta ediții l-a reprezentat transformarea „Festivalului Sarmalelor” dintr-un festival al competiției gastronomice, într-un festival al generozității culinare. Prin deja consacrata „Tombolă a Festivalului Sarmalelor – Ediția a VIII-a”, organizatorii au pregătit ajutoare umanitare echitabile în bani pentru familia Corha și pentru Darius Panti.

„Fă-ți oleacă de vreme și vină duminică pe la noi la uspăț. Vină să vezi mândrele noastre obiceiuri, să asculți hidedea-cu-goarnă, dar mai ales să-ți stâmperi setea cu un strop de pălincă de prune și foamea cu niște sarmale gătite ca la mama acasă”, spunea invitația bucătarilor-șefi care au „dirijat” cele zece echipe de maeștrii culinari din Salonta-Colonie, Avram Iancu, Batăr, Ciumeghiu, Ghiorac, Mădăras, Tinca, Tulca, Restaurantul Millenium, Salonta. Și, pe bună dreptate, ospățul pus la cale duminică, în Parcul Maria, i-a transformat pe salontani în ambasadorii tradiției culinare românești. Podiumul de premiere s-a dovedit neîncăpător. Toate cele zece echipe de artizani în amestecuri savante de carne de porc, de vită, de pasăre sau de oaie, în mirodenii tainice, în învârtit de sărmăluțe în foi de varză și în perpelitul ceaunelor la foc potrivit au primit aprecieri la superlativ. Toți au ocupat primul loc în galeria maeștrilor culinari ai zilei.

Bunătățile bucătăriei bihorene au fost completate, firesc, cu un program artistic pe măsura evenimentului: muzică populară, muzică ușoară și etno, dans, baloane tricolore și porumbei albi, toate completate de un spectaculos foc de artificii. Pe scena festivalului au urcat, spre deliciul publicului cosmopolit, artiștii Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Bihor, ai Ansamblului „Ardeleana” din Tulca, ai Ansamblului folcloric „Cununița” din Mădăras, ai Ansamblului folcloric „Mărțișorul” din Avram Iancu, precum și artiștii locali Andrada Tulvan, Adina Lezeu și Sandu Condoroș. Tabloul de muzică, dans și voie bună a fost completat de Ansamblul pensionarilor din Arad, de „Ardelencele”, de Ansamblul „Vergelul”, de Florina și Florin Mariș Hinsu, de Larisa Babai, Tania Pantea, Narcisa și Andrei Badea.

Organizatorii salontani mulțumesc tuturor celor care, prin bucuria participării, alături de Consiliul Județean și de Primăria Salonta au promovat și sprijinit acest festival-emblemă al gospodarului român din vestul României. Sufletul acestei ediții îl reprezintă nucleul bine închegat al celor 20 de familii de patrioți din cartierul salontan Colonie, dintre care amintim familiile Dale, Neaga, Budău, Viorica Sala, Zoe Nagy, Nan, Pâlșu, Pantea, Neagrău, Kertmegi.

prof. Ramona Buz
Sorin Petrache



0Comentarii

Herzlichen Dank für Ihren Kommentar - dieser wird nach einer Prüfung von uns freigeschaltet. Beachten Sie, dass dies gerade an Wochenenden etwas länger dauern kann. Kommentare von registrierten Usern werden sofort freigeschaltet - hier registrieren!

inca 1000 caractere ramase