Un bărbat din Iași a fost salvat cu rinichiul unui bihorean

De Otilia Șandor
1Comentariu
Un bărbat din Iași a fost salvat cu rinichiul unui bihorean
Un sexagenar din țară trăiește grație unei bihorence, care i-a donat un rinichi, înainte să moară.

Subiectul donării/prelevării/transplantului de organe poate fi pentru unii plictisitor, pentru alții motiv de dispută sau controverse existențiale, religioase, politice etc și important doar atunci când o persoană publică este în situație.

Între controverse, laude și decăderi ale acestui subiect, sunt mii de români pe lista de așteptare ca să primească un organ ce poate să le prelungească viața. Unii au noroc și primesc acel telefon pe care îl așteaptă poate de ani de zile. Un apel telefonic prin care să fie anunțați că cineva, undeva, e în moarte cerebrală și e compatibil, iar familia a spus marele „Da”.

Dați reply, dacă sunteți de acord să publicați

Așa ne-a spus un bărbat de 65 de ani, care a trăiește cu rinichiul unei bihorence. A avut sentimentul puternic de a-și arăta recunoștința față de familia îndoliată și medici. Nu s-a lăsat, a căutat pe internet adrese de mail de la redacțiile bihorene și a transmis.

Importanța donării de organe ne-a fost semnalată astfel direct de la un român care trăiește grație omeniei unei familii de bihoreni.

Omul a trecut peste prejudecata „de a nu se afla” că e transplantat. Șansa la viața dată de o bihoreancă a fost o bucurie incomensurabilă pentru a nu-și arăta public recunoștința și voci ca ale acestui pacient ar trebui să se facă mai des auzite. Familia bihorencei noastre a decis donarea de organe iar bărbatul a fost sunat și operat la Botoșani.

Oradea tot în frunte e

După zece refuzuri de la tot atâtea familii pentru donarea de organe, în luna noiembrie a.c., la Spitalul Județean Oradea au avut loc nu mai puțin de patru prelevări de organe.

Una dintre acestea s-a realizat în data de 11 noiembrie a.c., de la o femeie cu vârsta puțin peste 50 de ani, din Bihor. Femeia a suferit o hemoragie cerebrală în urma unui puseu hipertensiv și a intrat în moarte cerebrală. Bihoreanca avea trei copii, iar aceștia au fost de acord ca viața să continue.

„Depinde foarte mult de familie, este foarte uşor pentru familiile care au avut o discuţie deja cu membrul lor, deci dacă ştiau că este pentru donarea de organe şi că ar fi dorit să doneze, obţinem acordul mai uşor. Este foarte, foarte dificil pentru familiile care niciodată nu au vorbit despre donarea de organe”, a declarat dr. Carmen Pantiș, coordonatorul județean pe transplant în Bihor.

Doctorița spune că în acest domeniu, „legea este foarte corect dată, publicată în Monitorul Oficial, dar nu pare să funcţioneze, pentru că este o problemă senzitivă şi 90%, cel puţin din familiile cu care eu am discutat anul acesta nu şi-au pus problema că ar putea ajunge cineva din familia lor în moarte cerebrală. Medicii de familie sunt medicii care luptă şi care sunt în prima linie a frontului şi e foarte important, pentru că 90% din populaţia din România este bineintenţionată şi sunt cu dragoste faţă de oameni, dar trebuie să fie informaţi, or medicul de familie atât pentru profilaxia bolilor, cât şi în situaţii extreme trebuie să fie un bun sfătuitor. Ca ei să fie ambasadorii acestei medicine de transplant în teritoriu, ei trebuie să fie convinşi, în primul rând, ei trebuie să fie convinşi că moartea cerebrală este moarte şi că donarea de organe este complet altruistă şi fără niciun fel de beneficii pentru absolut nimeni, decât pentru pacientul al cărui final fericit va fi acest transplant de organe.”

Cu toată lipsa de informare, sau informarea greșită sau interpretarea greșită a acestui act suprem de iubire, la Oradea, bihorenii continuă să fie informați corect și să își exprime sentimentul pur de iubire, prin darul cel mai de preț și asta, în pofida unei mari tragedii pe care o trăiesc atunci când află că pentru ruda lor nu se mai poate face nimic, întrucât moartea cerebrală nu e ireversibilă.

Așa se face că anul acesta, Bihorul se situează tot în topul județelor unde s-a dăruit viață, centrul de la Oradea fiind pe locul doi, după Baia Mare.

Pentru acuratețe, redăm integral sentimentele de mulțumire transmise de românul care trăiește cu rinichiul bihorencei.

„Stimați domni

La 11 noiembrie 2018 , în viața mea s-a produs un eveniment major generat de transplantul de rinichi prelevat de la un donator, declarat în moarte cerebrală, la un spital din Oradea. Cu acordului familiei și după derularea procedurilor legale, cei doi rinichi au fost prelevați de către o echipă medicală de la Spitalul ,,C.I.Parhon” din Iași, pentru a fi transplantați unor potențiali primitori compatibili de pe lista de așteptare. După un riguros proces de evaluare , am fost selectat ca primitor de grefă renală.

Operație a fost realizată cu succes în cadrul Compartimentului de transplant renal al spitalului de către o echipă medicală, de înaltă competență profesională, coordonată de Dl. Profesor doctor Adrian Constantin Covic.

Astfel, la 65 de ani, după trei ani de hemodializă, de trei ori pe săptămână, câte patru ore pe ședință, la un centru din Botoșani, am început o viață nouă care mi-a redat echilibrul fizic și psihic odată cu libertatea de mișcare.

Acest lucru nu ar fi fost posibil fără acordul membrilor familiei donatorului cărora le mulțumesc din suflet. Sunt puține cuvintele care să exprime sentimentele profunde și mulțumirea pentru acest gest nobil. Înțeleg că o astfel de decizie este greu de luat, în momentele grele ale despărțirii de cei dragi. Sunt convins că astfel de hotărâri aparțin persoanelor cu caractere puternice și cu viziune civică pozitivă. În bucuria mea rezervată, apreciez decizia familiei de a prelungi viața celui drag prin organele care vor continua să trăiască în alte corpuri vii. În ce mă privește , compar acest gest cu al unui erou care nu renunță la viață înainte de a mai face o faptă de vitejie.

Din păcate, normele deontologice medicale nu-mi permit să cunosc mai multe detalii despre donator, de aceea, și eu, doresc să rămân în aceiași situație. Datoria mea prezentă și viitoare este de a îngriji această podoabă cât mai mult timp și de a cinsti memoria celui care mi-a dăruit-o.

Asigur familia îndoliată că ori de câte ori voi avea prilejul voi aprinde o lumânare și mă voi ruga la Dumnezeu să-i odihnească în pace sufletul său bun.

Doresc familiei puterea necesară pentru a depăși aceste clipe grele, multă sănătate și viață lungă.

Cu drag și recunoștință”



1Comentariu

Herzlichen Dank für Ihren Kommentar - dieser wird nach einer Prüfung von uns freigeschaltet. Beachten Sie, dass dies gerade an Wochenenden etwas länger dauern kann. Kommentare von registrierten Usern werden sofort freigeschaltet - hier registrieren!

inca 1000 caractere ramase

Citiți principiile noastre de moderare aici !

versiunea HTML a comentariilor